Deflaţia este catastrofală pentru o economie - dacă participanţii au certitudinea că valoarea banului va creşte, reducând preţurile bunurilor şi serviciilor, nimeni nu va mai cheltui nimic. Activitatea economică se va bloca, şomajul va creşte, iar autorităţile ar trebui să intervină prin devalorizarea monedei şi injecţii de lichiditate în economie, măsuri imposibile în reţeaua Bitcoin. Astfel, moneda virtuală se apreciază prea puternic pentru a fi utilizată ca o monedă. Totodată, oferta limitată dată de sistemul de emitere de noi unităţi monetare face ca Bitcoin să semene mai mult cu o marfă precum aurul şi mai puţin cu dolarul.

SANSE REDUSE ÎN SISTEMUL GLOBAL. Bitcoin pare o combinaţie contraintuitivă între marfă şi monedă, deşi scopul pentru care a fost creată este cel din urmă. O monedă nu poate fi însă guvernată de regulile ofertei - masa monetară trebuie să crească organic odată cu creşterea naturală a economiei - şi nici de atacurile speculative caracteristice pieţelor de bunuri materiale, al căror impact asupra unui activ care există în cantităţi limitate şi previzibile este cu atât mai puternic.

La vârful pieţei, Bitcoin poate înregistra un rulaj de aproximativ 20 de milioane de dolari într-o zi, valoare care nu atinge, ca ordin de mărime, nici măcar marjele de rotunjire de pe pieţele valutare, remarcă jurnalistul Felix Salmon, blogger pe finanţe Reuters, care a analizat îndeaproape Bitcoin şi fenomenul monedelor virtuale. Pieţele valutare înregistrează un volum zilnic mediu de tranzacţionare de 4.000 de miliarde de dolari pe zi - atât de ridicat încât un atac speculativ devine aproape imposibil.

Prin natura sa, Bitcoin are şanse reduse să funcţioneze ca sistem global de plăţi. Nu numai că suferă de toate vulnerabilităţile generate de masa monetară redusă, dar structura sistemului încurajează atacurile cibernetice. Deoarece masa monetară creşte prin utilizarea puterii de calcul a computerelor utilizatorilor, cel mai facil mod de a obţine un cont gras pe Bitcoin devine botnet-ul, unul dintre instrumentele preferate ale hackerilor competenţi: o reţea de calculatoare infiltrate, aflate la dispoziţia infractorului cibernetic.

În pofida eşecului Bitcoin în privinţa scopului pentru care a fost creată, economia globală pare să aibă nevoie de un sistem de plăţi cu adevărat global, rapid, eficient şi debirocratizat. Într-o perioadă de stagnare economică, cu sisteme învechite de plăţi care fac dificil comerţul internaţional, apariţia unei astfel de arhitecturi ar putea revoluţiona schimburile globale, deblocând economia şi creând noi surse de acumulare.

Din cauza absenţei unui astfel de sistem, cauzată în bună măsură şi de neîncrederea industriei financiare tradiţionale faţă de inovaţie, internetul a evoluat ca model economic pe baza publicităţii: în loc ca utilizatorii să plătească pentru conţinut, advertiserii plătesc pentru accesul la utilizatori.

Este imposibil de ştiut dacă şi când va fi propus un sistem de plăţi cu adevărat global. Bancherii, mai ales băncile centrale, au de obicei o atitudine extrem de conservatoare, iar orice iniţiativă care ar putea facilita spălarea de bani sau tranzacţii ilegale va întâmpina opoziţie. Bitcoin s-a înălţat rapid pentru că nu a cerut voie, însă există semne de întrebare referitoare la cât timp va mai fi tolerat de autorităţi, în special în Statele Unite, unde guvernul a mai dezmembrat în trecut  tentative de a crea o monedă paralelă, într-adevăr mult mai restrânse şi mai puţin cunoscute. Indiferent cum va arăta peste ani un eventual sistem global reformat, liber, de plăţi şi comerţ, creatorii şi utilizatorii lui deopotrivă îi vor datora multe anonimului Satoshi Nakamoto.