„După cum ne putem aştepta în astfel de situaţii, oamenii au început să intre în panică, au început să vândă Bitcoin în volume masive, rezultând în creşterea rulajului de tranzacţionare până la un nivel care în final a îngheţat sistemul. Pentru a vă face o idee despre cât de impresionantă a fost situaţia aici, iată câteva cifre: numărul de tranzacţii s-a triplat în ultimele 24 de ore; numărul de conturi noi a urcat de la 60.000 în martie la peste 75.000 doar în primele zile din aprilie. înregistrăm acum aproximativ 20.000 de conturi noi pe zi„, potrivit unui comunicat al Mt.Gox, preluat de The Guardian.Potrivit datelor proprii, Mt.Gox facilitează 80% din tranzacţiile Bitcoin în dolari şi 70% în alte monede.

NU ADORMIŢI CU CALCULATORUL DESCHIS. Bitcoin este promovată utopic: o monedă imposibil de falsificat şi de furat, care nu poate cădea victimă jocurilor politice sau crizelor bancare, care garantează prin natura sa securitatea tranzacţiilor şi anonimatul investitorilor. Adepţii cei mai înfocaţi ai cripto-monedei au pierdut însă din vedere că, odată ce pătrunde în mainstream, orice bun interschimbabil atrage atenţia speculatorilor.

Pe lângă volatilitate şi vulnerabilitate la speculă, s-a dovedit că sistemul nu este chiar imun la atacuri cibernetice: Instawallet, un portofel electronic pentru Bitcoin, a fost suspendat după ce a fost spart de hackeri. În plus, un utilizator Bitcoin a pierdut în vara lui 2011 aproximativ 25.000 de unităţi monetare, echivalentul a 500.000 de dolari la acea dată, „furate„ de un hacker după ce titularul contului a adormit cu PC-ul pornit, conectat la internet şi la portofelul electronic.

Din moment ce sistemul este complet anonim, iar tranzacţiile odată efectuate nu pot fi anulate, banii transferaţi dintr-un cont Bitcoin nu pot fi recuperaţi. Mai mult, deoarece funcţionează în afara sistemului, autorităţile nu vor acţiona pentru identificarea, urmărirea şi aducerea în faţa legii a „hoţului„. Neîncrederea în sistem, premisa filosofică a Bitcoin, presupune că fiecare utilizator este responsabil pentru propria securitate. Situaţie poate acceptabilă pentru iniţiaţi, însă dificilă pentru omul obişnuit, confruntat cu posibilitatea de a-şi pierde averea pentru că a căzut victimă unui hacker.

Opiniile experţilor arată divergenţe largi referitoare la soarta Bitcoin. Unii o consideră o alternativă revoluţionară la sistemul financiar tradiţional, alţii o văd ca pe o schemă piramidală evidentă sau un adăpost pentru infracţionalitate. „Nu cred că există suficient de mulţi utilizatori Bitcoin încât să numim piaţa un balon speculativ, în sensul că nu va fi atins niciodată un nou maxim. Totuşi, aş spune că de fiecare dată când avem de-a face cu un grafic în curbă parabolică, va urma aproape sigur o corecţie sau măcar o stagnare temporară„, comentează CEO-ul trader-ului de aur Anthem Vault, citat de publicaţia canadiană The Globe and Mail.

UN RITM ACCELERAT. Analistul Sébastien Galy de la Société Générale spune că un activ devine un balon speculativ numai după ce se sparge, însă piaţa poate transmite semnale în acest sens, avertizând din timp jucătorii. „În loc să dureze câţiva ani, ciclul boom-bust se consumă într-un ritm extrem de accelerat„, observă analistul.

Jurnalistul Justin Fox, director editorial la Harvard Business Review, consideră că Bitcoin a fost dintotdeauna un balon speculativ, însă nu neapărat din punct de vedere al preţului, ci al economiei pe care se presupune că o susţine ca monedă.

„O bancnotă de un dolar nu presupune vreun câştig viitor. Este aproape sigur că peste câţiva ani vei cumpăra mai puţin decât în prezent pentru un dolar. În 2013, dolarul are doar 10% din puterea de cumpărare pe care o avea în 1950. Creşterea Bitcoin sună bine, dar în realitate, pentru o monedă, asta nu este un lucru bun. O economie unde Bitcoin este monedă de schimb ar fi înregistrat o deflaţie de 98% în cursul ultimului an. Nimeni nu ar mai putea plăti împrumuturi, nimeni nu ar putea face afaceri. Ceea ce vrem de la o monedă nu este aprecierea ei, ci stabilitate„, explică Fox.