ROMNEY. Romney a devenit guvernator de Massachusetts în 2003, când statul îşi revenea după dezastrul dot-com. Politicianul republican s-a angajat să-şi folosească abilităţile de om de afaceri, dobândite anterior la conducerea firmei Bain Capital, pentru a stabiliza Massachusetts.Principala activitate a Bain în timpul lui Romney a fost achiziţia de companii slabe pentru a le restructura şi ulterior vinde cu profit. În unele cazuri, Bain a reuşit să relanseze companii puternice, care au creat locuri de muncă, în timp ce în alte situaţii s-au operat concedieri. Ca guvernator, Romney a luat mai multe măsuri de susţinere a economiei statului şi a reuşit chiar să reducă rata şomajului de la 5,6% la 4,7%. Succesul a fost însă înregistrat într-o periodă de prosperitate pentru economia americană, iar majoritatea statelor americane au avut performanţe mai bune decât Massachusetts.De asemenea, Romney a reuşit să echilibreze un deficit de 3 miliarde de dolari în bugetul statului prin eliminarea unor breşe în sistemul de taxe pentru companii.

DEFICITUL BUGETAR. În vara anului trecut Congresul şi Preşedinţia SUA au convenit reduceri dure ale cheltuielilor bugetare şi majorări de taxe pentru majoritatea americanilor, precum şi tăieri din cheltuielile militare, toate începând din 2013, dacă nu se adoptă un plan mai bun. Republicanii şi democraţii nu s-au putut pune de acord asupra unei alternative, însă analiştii consideră că va fi găsită o soluţie după alegeri. Obama promite să reducă deficitele bugetare cu peste 5.000 de miliarde de dolari în următorii 10 ani, scop care va necesita creşterea taxei pe câştigurile de capital şi a taxelor pentru gospodăriile cu venituri mai mari de 250.000 de dolari pe an, precum şi alte măsuri. Anul fiscal recent încheiat a reprezentat al patrulea consecutiv cu deficit bugetar de peste 1.000 de miliarde de dolari pentru Obama.

Romney afirmă că va coborî deficitul bugetar cu 500 de miliarde de dolari până în 2016, iar planul vizează o echilibrare în 2020. Romney nu a prezentat, însă, detalii despre modul în care va reuşi să facă ce a propus. În acelaşi timp, acesta vrea să majoreze cheltuielile militare, să inverseze tăieri de fonduri de 716 miliarde de dolari la programul de asigurări de sănătate pentru vârstnici Medicare şi să scadă taxele. Romney nu vrea să ia în calcul o creştere a taxelor şi vrea să limiteze cheltuielile statului federal la 20% din economie, faţă de 24% în prezent. Republicanul a avertizat că va reduce cheltuielile interne cu 5% şi numărul de angajaţi publici cu 10% imediat după preluarea mandatului.

OCURI DE MUNCA. Obama preferă susţinerea cu fonduri de stat a reducerii ratei şomajului prin acordarea de deduceri companiilor care angajează, precum şi prin sprijinirea autorităţilor locale să creeze mai multe locuri de muncă în sectorul public. Preşedintele în exerciţiu susţine penalizarea companiilor care mută locuri de muncă în afara SUA. El promite cheltuieli de 210 miliarde de dolari în şase ani pentru reabilitarea de drumuri, poduri şi căi ferate.

Romney vrea să reducă taxele şi să relaxeze reglementările pentru a da sectorului privat mai multă flexibilitate pentru a cheltui, investi şi angaja. Nu agreează ideea de a cheltui fonduri publice pentru a stimula crearea de locuri de muncă. Candidatul republican vrea să scadă impozitul perceput companiilor dela 35% la 25% pentru a alinia taxa la ratele din alte ţări. De asemenea, companiile americane ar urma să plătească taxe acolo unde operează, faţă de situaţia actuală, în care trebuie să achite impozit în SUA pe profitul obţinut în afara ţării. Romney a afirmat că politicile sale ar crea 12 milioane de locuri de muncă în primul mandat şi ar conduce la o creştere economică mai rapidă.

COMERŢ. Obama va continua să promoveze comerţul liber la nivel internaţional, bineînţeles în beneficiul SUA. Preşedintele susţine acordarea de credite cu dobândă scăzută cumpărătorilor de bunuri produse în SUA, parte a unui plan de a dubla exporturile ţării până în 2014.A declarat că va apăra companiile şi angajaţii din SUA la Organizaţia Mondială a Comerţului de practicile comerciale incorecte ale Chinei şi ale altor state. De asemenea, va continua presiunea asupra Chinei pentru aprecierea monedei, astfel încât importurile de bunuri americane să devină mai uşoare. Nu intenţionează să declare China drept manipulator de monedă, situaţie care ar permite impunerea de tarife bunurilor chinezeşti.

Romney este, de asemenea, un susţinător al comerţului liber şi a afirmat că va căuta să încheie mai multe acorduri de liber schimb decât Obama.Reprezentantul republicanilor are o poziţie mai dură în privinţa Chinei. Consideră China un duşman comercial, care fură tehnologie americană. Romney a afirmat că va cataloga China drept manipulator de monedă şi va impune taxe

punitive dacă situaţia nu va fi remediată.

FINANŢE. În sectorul financiar, Obama vrea să continue politica de întărire a supravegherii şi de protejare a consumatorilor. Reglementarea mai strictă vizează în principal marile instituţii financiare, de importanţă sistemică, dar şi segmente de piaţă care au avut în trecut o libertate prea mare din partea autorităţilor, precum instrumente financiare derivate şi fonduri speculative. Republicanul Romney vrea să reducă reglemen-tarea, despre care afirmă că impune o povară deloc necesară asupra companiilor. Romney a afirmat că vrea reguli mai simple în sectorul financiar, dar nu a oferit prea multe detalii despre planurile sale.