Economistul Charles Diebel de la grupul bancar britanic Lloyds notează, într-un raport recent, preluat de BBC, că mişcarea reprezintă "un acord de salvare în variantă blândă" şi se întreabă dacă ajutorul va fi suficient pentru a pune capăt crizei bancare din Spania. "Va fi, oare, suficient? Discutabil, deoarece este o măsură preventivă, şi nu un leac, menţine sectorul bancar pe linia de plutire, dar nu stimulează creşterea economică", notează analistul.

Agenţia de rating Fitch consideră că suma garantează siguranţa chiar şi în cel mai pesimist scenariu prevăzut pentru sectorul bancar spaniol.Planul de bailout pentru băncile din Spania a fost lăudat şi de secretarul pentru afaceri externe al guvernului britanic, William Hague. Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat că măsura ar trebui să servească drept garanţie că "necesităţile de finanţare ale sistemului bancar spaniol vor fi satisfăcute în totalitate". Secretarul general al Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a spus că mişcarea "este importantă pentru sănătatea economiei Spaniei şi un pas concret spre o uniune fiscală, vitală pentru supravieţuirea zonei euro".

De ce "uniune fiscală"? În lipsa unui ajutor extern, guvernul de la Madrid ar fi fost nevoit să recapitalizeze băncile locale din fonduri proprii, sarcină cel puţin complicată în situaţia economică şi financiară actuală. Fondurile de la zona euro ridică această povară de pe umerii Cabinetului Rajoy, contribuind indirect la finanţarea bugetului Spaniei.

Băncile spaniole au în portofolii credite de peste 400 miliarde euro către dezvoltatorii imobiliari, din care active de 184 miliarde euro sunt considerate "problematice". Bankia, a patra instituţie de credit din ţară, considerată oaia neagră a sectorului bancar, a solicitat un ajutor de 23,5 miliarde euro pentru a supravieţui.

Linia de finanţare de 100 miliarde euro de la fondul de urgenţă al zonei euro va fi distribuită băncilor spaniole prin fondul de recapitalizare bancară al Spaniei, FROB, iar suma convenită cu liderii europeni include şi "o marjă de siguranţă", potrivit ministrului economiei Luis de Guindos.Memorandumul de înţelegere va fi semnat de Guvern, care îşi va asuma întreaga responsabilitate pentru pachetul de asistenţă financiară.

Miniştrii finanţelor din zona euro au anunţat că progresul reformelor structurale şi al măsurilor de reducere a deficitului bugetar va fi atent monitorizat în paralel cu recapitalizarea băncilor spaniole, însă din informaţiile cunoscute în prezent acordul cu Spania nu va cuprinde condiţii ferme pentru distribuirea tranşelor din împrumut.Nu se ştie dacă banii vor veni de la Fondul European de Stabilitate Financiară sau Mecanismul European de Stabilitate, însă guvernul finlandez a indicat că va solicita garanţii colaterale în cazul accesării fondurilor de la EFSF. Creditele de la ESM au prioritate la rambursare, fapt care ar face inutile garanţiile.

Dobânda ajutorului către băncile spaniole va fi de 3%, potrivit El Pais, preluat de Bloomberg. De Guindos a refuzat să dea detalii în acest sens, notând numai că finanţarea va veni în condiţii "foarte favorabile".Derularea acordului va fi urmărită şi evaluată de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Autoritatea Bancară Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. FMI estimează că băncile spaniole au nevoie în cel mai bun caz de 37 miliarde euro, iar experţii instituţiei recomandă construirea unui tampon de 60-80 miliarde euro.

Suma de 100 miliarde euro reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul Spaniei. Datoria publică a statului era de 68% la sfârşitul anului trecut, iar dobânda va contribui la deficitul bugetar. Guvernul şi-a asumat ţinte de deficit de 5,3% din PIB pentru acest an, respectiv 3% în 2013, iar prognoza oficială de creştere economică pentru 2012 este de minus 1,7%.