Ba mai mult, un portofoliu bun de patente poate deveni o sursa consistenta de venituri pentru organizaţia ce il deţine. Un studiu al Businessweek3 arata ca IBM a caştigat din licenţierea de patente - caci patentele se pot licenţia, gratuit sau de pilda contra unui procent din vanzarile produselor ce incorporeaza tehnologia patentata - circa 1,1 miliarde de dolari in Statele Unite in 2009. Departamentul de patente al IBM a fost comparat cu un centru de profit in sine. Exista organizaţii - aşa numiţii patent trolls - ce işi fac un model de afaceri chiar din asta: din achiziţia ieftina de patente si apoi din licenţierea lor scumpa catre organizaţiile mari. Ori din pornirea de procese de incalcare a patentelor care se lasa cu inţelegeri "mutuale" de zeci, ori chiar sute de milioane de dolari americani.

Aşadar mizele sunt multiple, de la cele mai prozaice (profit) la cele mai sofisticate precum conservarea avantajelor competitive.Trebuie precizat ca patentele sunt specifice unei ţari, aşadar lupta legala se multiplica la nesfarşit, depinzand de pieţele pe care organizaţia decide sa işi desfaca produsele. In Uniunea Europeana patentele software sunt reglementate de European Patent Office, organism al Comisiei Europene.

Comunitatea open-source s-a aratat deseori dezgustata de tehnicile de intimidare ale unei organizaţii sau ale alteia, care au determinat inchiderea abrupta a unor proiecte generoase, insa naive. Nu e greu de intuit ca produsele open source sunt cel mai uşor de atacat de armatele de avocaţi corporatişti, in lipsa oricarei protecţii. Situaţii in care corporaţii precum Microsoft, Apple, IBM au cedat comunitaţii open-source patente au existat, insa au fost intampinate cu neincredere şi reţinere (gestul a fost asemanat cu acela de a-ţi lua un tigru ca animal de casa - mai devreme sau mai tarziu pofta de sange va reveni).

Iata-ma ajuns la miezul problemei: in ultimele luni, Google a fost atacat din trei direcţii diferite, cu intensitaţi la fel de puternice, in privinţa platformei sale pentru dispozitive mobile: sistemul de operare open-source Android. Opozanţii in acest mega-razboi al patentelor sunt: Microsoft, Oracle şi Apple.

Miza este imensa. Piaţa dispozitivelor mobile este reiterarea amplificata şi mult accelerata a ceea ce a fost piaţa PC-urilor in ultimele trei decenii. Este noul El Dorado hardware şi software, şi, bineinţeles, fiecare vrea sa işi asigure o bucaţica din el. Google a intrat pe aceasta piaţa la timp, oferind Android ca alternativa la iOS, insa acum trebuie sa faca faţa, din cauza Android, celei mai mari provocari din istoria sa.

Sa analizam pe rand interesele celor trei aliaţi neaşteptaţi impotriva Android.Mai intai Microsoft, care a ales tactica evitarii conflictului direct cu Google, şi nu ataca platforma Android in sine, ci incearca sa obţina acorduri de licenţiere a tehnologiilor sale patentate care sunt incorporate in Android (in cazul oricarui produs software de o anumita anvergura, incalcarea patentelor fiind un fapt practic foarte greu evitabil) de la producatorii de dispozitive mobile ce folosesc aceasta platforma. Astfel, Microsoft a obţinut deja acorduri de licenţiere cu HTC şi a dat in judecata pe Motorola, pe Barnes & Noble şi pe alţi caţiva producatori pentru acorduri similare. Se spune ca Microsoft obţine astfel o profitabilitate deja mai mare decat din propria platforma, Windows Mobile.