Problema mai mare este că, în cele mai multe dintre cazuri, directorii numiţi politic din companiile de stat trebuie să urmărească interesele partidului care i-au numit. "În acest moment, companiile de stat susţin activitatea partidelor politice. Cum se vor descurca acestea fără?", se întreabă Adrian Băicuşi, actual director al companiei de securitate G4S şi fost director al Transelectrica. Din punctul său de vedere, proiectul nu este fezabil: "Eu nu spun doar o părere, am fost acolo şi ştiu cum e. Un om singur în faţa unui sistem cu obiceiuri adânc înrădăcinate nu are ce să facă. Este singur în faţa curentului".

"Doar aducând nişte oameni nu vom reuşi să aducem companiile aflate în pierdere pe profit. Împreună cu aceşti oameni, selectaţi cu foarte multă atenţie, trebuie schimbat practic totul. Lucrurile nu sunt aşa de simple", crede şi Mihai David, fost director în Hidroelectrica. David consideră că trebuie schimbate atitudinea faţă de muncă în compania respectivă şi structura costurilor, trebuie revizuite vânzările şi pieţele cărora li se adresează compania, trebuie făcută o strategie pentru a atrage capital şi, mai ales, trebuie schimbată atitudinea oamenilor politici faţă de aceşti manageri. De aceea, consideră fostul director al Hidroelectrica, managementul privat şi eficienţa sunt două teme diferite, deşi există o conexiune între ele: "Dacă acceptăm faptul că e nevoie de oameni noi pentru că există presiune politică pe ei şi ei cedează la aceste presiuni, atunci să rezolvăm problema presiunilor politice. Pentru eficienţă trebuie eliminate presiunile politice, care se vor rezolva numai în cazul în care factorul politic agreează acest lucru. Întâi elimini cauza problemelor şi apoi schimbi oamenii. Dacă ne propunem să-i schimbăm pentru că aceşti oameni nu sunt eficienţi, atunci avem un alt subiect".

Nici George Butunoiu, implicat în proces, nu crede că aducerea unui management privat la conducerea companiilor de stat va schimba foarte mult lucrurile: "Dacă lucrurile stau prost în companiile de stat nu este pentru că managerii de acum nu ştiu să-şi facă treaba. Cred că 75% dintre ei ar putea să facă lucrurile foarte bine dacă ar fi lăsaţi, dacă n-ar fura sau dacă nu ar pune propriile interese înaintea celor ale companiei. Practic, dacă noii manageri nu vor fi lăsaţi să-şi facă treaba cum trebuie, nimic nu se va schimba".

Florin Ciocănelea, şeful Grup Servicii Petroliere, crede că managementul privat în sine nu este o soluţie, atâta timp cât nu se va schimba modul de funcţionare a companiilor de stat: "Ce-ar putea face un şef din Shell sau din Enron la conducerea Electrica? Nu mai mult decât şeful actual şi aş spune ba chiar mai puţin pentru că nu ştie cum merg lucrurile. Ai pe cap Consiliul de Administraţie, DIICOT-ul şi aşa mai departe, iar pentru o achiziţie de 100.000 de dolari ai de făcut un ditamai dosarul, trebuie luate cinci aprobări din diverse părţi, iar când ajungi să îl cumperi afli că preţul a crescut". Problema susţinerii din partea CA ar putea fi rezolvată prin faptul că proiectul care prevede schimbarea managementului se referă şi la schimbarea membrilor Consiliilor de Administraţie. De fapt, premierul Emil Boc s-a referit la proiecte de depolitizare a Consiliilor de Administraţie încă din 2009, ca o măsură de eficientizare a companiilor de stat.

Chiar dacă va fi sprijinit de CA, cum se va raporta noul manager la celelalte forţe din jurul său, obişnuite să dicteze funcţionarea companiei? "Împotriva acestei măsuri sunt foarte mulţi. În primul rând, clasa politică - deoarece orice manager va vrea să restructureze, or, asta e o măsură nepopulară; în al doilea rând, sindicatele - care se vor lupta ca restructurarea să nu aibă loc; în al treilea rând, managementul vechi (middle managementul din companiile de stat) - oameni care s-au căţărat toată viaţa ca să ajungă acolo şi care vor bloca orice schimbare; în al patrulea rând, furnizorii tradiţionali - sunt sute de firme care şi-au dezvoltat afaceri cu sute şi mii de angajaţi bazându-se pe contractele cu statul şi multe dintre ele nu s-ar descurca într-o piaţă competitivă", detaliază Adrian Băicuşi.

Dar companiile la care se vor schimba managerii vor putea deveni competitive? Vor putea avea un alt tip de relaţii cu băncile, care să aibă încredere în planul de afaceri şi în puterea de aplicare a acestuia de către noul CEO? "Companiile de stat nu pun altfel de probleme în relaţia cu băncile decât ceilalţi clienţi; toţi au aceleaşi probleme, derivate din criză, fie că e vorba de companii de stat, private, IMM-uri", explică bancherii. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri când companiile de stat au luat credite a fost vorba de implicarea unor garanţii de stat.

"Nu sunt optimist nici în ce priveşte reacţia băncilor, chiar dacă să zicem că alegerea managementului privat ar fi una fericită; aţi văzut în România bănci care să finanţeze business plan-uri? Eu nu, am impresia că băncile merg doar pe garanţii materiale, care pot fi uşor executate şi pe creditarea statului", declară mai ferm Eugen Nicolaescu, membru în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, fost director general al regiei de producţie militară Ratmil din cadrul Ministerului Economiei .

Factorul politic ar putea fi eliminat din discuţie, spune omul de afaceri Dinu Patriciu, doar în cazul în care companiile vor fi conduse de entităţi financiare, de fonduri de investiţii: "Managerul privat începe să sesiseze imediat care sunt interesele statului, care sunt ale întreprinderii şi care sunt ale lui. Interesele managerului privat sau de stat nu sunt aliniate cu cele ale statului. Dacă ai distribui acţiunile companiilor de stat unor fonduri de investiţii financiare, atunci sistemul ar funcţiona".