Rupţi de realitate?

"Nu citesc presa asa de mult. Daca vreau sa aflu ce s-a intamplat astazi, intru pe Facebook sau ma intalnesc cu doi, trei oameni si aflu. Asa cum functioneaza informatiile acum, nu poti sa faci fata la atat de multe", spune Vlad, intrebat cum se informeaza despre actualitatea interna si internationala. In sambata cand ne-am intalnit stia despre scandalul sexual in care e implicat seful FMI Dominique Strauss-Kahn, dar nu putea sa-mi spuna alt exemplu despre ce se intampla azi in tara sau in lume. "Rasfoiesc presa, dar doar din perspectiva jobului, insa nu pot sa spun ca ma fascineaza ceva. Cat despre carti, incerc sa-mi aduc aminte cand am citit ceva de placere si cred ca era vara trecuta pe plaja. Timpul meu este foarte haotic, poate e o scuza, dar nu prea mai am cand", adauga Elena. Studiul Fundatiei Soros Romania arata ca tinerii prefera canalele media care le ofera informatie condensata si selectivitate. Statistic, doar patru tineri din zece sunt interesati in fiecare zi de ce se intampla in jurul lor.

"Nu ma mai uit la televizor de vreo trei ani. Televizorul e <crap> (ceva neplacut, enervant - n. red.), filmele le gasesc pe internet, cei de la TV proiecteaza pentru publicul majoritar", mai spune Vlad, marturisind ca nici altii de varsta lui nu se mai uita. Nu il intereseaza nici politica, fiindca spune ca nu exista prestatie politica de calitate si ca e prea mult scandal. Politicienii sunt oameni de slaba calitate, slabi din punctul de vedere al valorilor dupa care se ghideaza, cred cei doi, iar in Romania intri in politica doar ca sa faci bani.

Filozofia tinerilor e simpla: "Noi nu stim cum sa accedem in functiile lor, iar daca urmam asemenea modele, ajungem exact ca ei. Daca vrei sa vii cu niste oameni care sa aduca ceva nou, ei trebuie sa fie foarte solizi in interior si sa vrea sa schimbe cu adevarat lucrurile. Inca nu avem munitie".Mergem o generatie mai sus. Pentru tinerii care aveau in jur de 20 de ani la Revolutie, societatea era foarte orientata politic. "Imi aduc aminte de perioadele in care cumparam toate ziarele de pe taraba, cata vreme presa era primul fel de comunicare libera", spune Andi Moisescu. E drept, internetul ofera acum un mod de petrecere a timpului liber mai facil si mai fascinant. Apoi, cu cat omul depune mai putin efort, e cu atat mai tentat sa se indrepte in zona cu pricina. Internetul e una din variantele cele mai comode, dar s-a modificat si felul cum consumam informatia. "Suntem toata ziua cu ochii pe cate un ecran unde vedem doua-trei lucruri in acelasi timp; ne-am modificat in interior si acum simtim nevoia sa vedem mai multe deodata." si cand stam la televizor, avem un laptop deschis in fata si furam din mai multe parti cate putin, fiindca "ne-am obisnuit ca informatia sa vina tavalug peste noi".

Un raport recent al Nielsen indica o crestere a consumului de televiziune la nivel global in ciuda faptului ca se prezicea o scadere a audientelor TV pe fondul cresterii internetului. Numarul mediu de ore petrecute in fata televizorului a depasit 3,5 ore/zi si este in continua crestere. In paralel, utilizarea internetului s-a uniformizat la nivel global, desi evident in pietele emergente are o evolutie accelerata, spune Radu Florescu, CEO al Saatchi & Saatchi, care vede interesant faptul ca utilizarea internetului de catre telespectatori este in crestere rapida. Practic, privitul la TV simultan cu navigarea pe internet devine o obisnuinta. Iar in spatele schimbarii sta publicul tanar. "Segmentul tinerilor e poate mai putin interesat de televiziune din cauza continutului limitat pe care il ofera. Televizorul impune o disciplina: iti impune sa fii in fata lui la o anumita ora pentru a viziona un program. Internetul le ofera libertate de a-si lua ei ce vor si cand vor", explica Andi Moisescu. Sau, cum ii spune tot el, e vorba de mentalitate: "Imi iau informatia cand vreau eu, nu cand mi-o dai tu".

Sociologul Mircea Kivu distinge si o alta trasatura a acestui tip de comportament. "Nu e important cine ii guverneaza, au viata lor, relationeaza pe internet la fel de bine, oricine ar fi la carma statului, deci nu vad de ce s-ar implica. O duc inca bine, iar parintii lor sunt mult mai protectori decat erau cei de altadata." Deci ii arunca mai tarziu in apa sa inoate singuri. Kivu sesizeaza si o grabire a maturizarii fizice, dar o intarziere a maturizarii sociale. Asa se explica si comportamente precum amanarea varstei casatoriei, cresterea ponderii celor care prefera sa nu ia asemenea decizii, continuarea pregatirii cu studii postuniversitare sau decizia de a-si lua cate un an sau mai multi in care sa calatoreasca sau sa faca voluntariat dupa ce termina studiile, inainte de a se angaja.