Sociologul Alfred Bulai remarca diferenta care s-a conturat si in Romania. Daca inainte munca, patriotismul, responsabilitatea, moralitatea erau promovate intr-o forma sau alta ca valori in sine, acum s-a schimbat raportul in favoarea banilor si mai ales a placerii. "Uitati-va la nivelul cuvintelor: inainte spuneai despre ceva bun ca e <meserie>. Astazi spui ca e <marfa>." E ceva care vorbeste despre mutatii firesti in societate. O contributie o are sofisticarea educatiei: au aparut studiile postuniversitare, programele de master sau doctorat, prin care se amana contactul cu viata reala. Iar deplasarea centrului de greutate al economiei de la economia reala la cea a informatiei, a serviciilor, a pietelor financiare a fost decisiva. "Conteaza mai putin munca, societatea e orientata mercantil, de aceea e mai interesant despre un sportiv nu ce record a doborat, ci cum isi cheltuieste banii."

Ieşitul la bere pe net

Andi Moisescu a prins studentia la inceputul anilor '90. O perioada cand cei din generatia lui au savurat la maximum libertatea pe care o stiau doar din carti. "Aveam nevoie sa ne racorim dupa toti anii de comunism, a trebuit sa facem toate lucrurile pe care nu le facuseram pana atunci ca sa ne linistim. Abia apoi mintea noastra a inceput sa functioneze cu un scop precis", isi aminteste Andi.

Privind retrospectiv, e clar ca urmele adanci ale trecutului nu mai sunt prezente in noua generatie. Vad lucrurile foarte relaxati, iar indrumarea copiilor e influentata din ce in ce mai putin de parinti. "In mediul in care traiesc inca se mai gandeste dupa reguli din alte vremuri, dar parerea mea e ca vom vedea din ce in ce multi oameni care se concentreaza inca de la inceput pe pasiunea lor si mai putini care se orienteaza dupa meserii sigure, spre care ii indruma parintii", afirma Andi. Chiar si experienta "Romanii au talent", emisiunea de televiziune difuzata de Pro TV, in care Andi este membru al juriului, l-a facut sa vada ca tinerii evita sa-si consume energia in directii dictate de altii si cauta sa faca ceea ce le place. Evident ca, dincolo de pasiuni, trebuie sa-si asigure si supravietuirea, iar pentru asta opteaza pentru ceea ce s-ar numi "safety jobs", dar calea cea mai de succes e acolo unde slujba corespunde unei pasiuni: "Poti sa fii oricat de pregatit. Daca mintea ta vibreaza pentru altceva, o buna parte din energia ta se va concentra pe acele lucruri, fie ca e vorba de munci fizice sau creative".

Daca transformarea pasiunilor in plan de cariera e o parte buna, mai putin folositor e faptul ca s-a taiat din iesitul in aer liber, iar odata cu statul tot mai mult in fata calculatorului s-a renuntat la socializarea directa si la miscare. "Interactiunea fata in fata scade ca intensitate si ca valoare, ceea ce duce la un gen de alienare sociala", spune Alexandra Iavorschi. Tinerii nu mai sunt obisnuiti sa comunice fata in fata, sa isi exprime gandurile, ceea ce le induce un sentiment de singuratate si neintelegere. Jocurile cu vecinii de bloc au devenit acum jocuri in retea pe calculator, iar izolarea, desi mai putin vizibila, are efecte negative in mai toate aspectele vietii ulterioare ca adult.

"Cel care e programat sa comunice liber o sa faca asta oricum, va iesi in parc, isi va gasi activitati de grup dincolo de cei patru pereti. Dar exista si unele probleme odata cu transformarea retelelor sociale in mod de viata", considera sociologul Alfred Bulai. Asa se face ca sunt multi tineri care au sute sau mii de prieteni in retele sociale, dar in realitate nu au niciunul. Exista cazuri mai grave, unde interactiunea directa, cea din viata reala, se face cu dificultate chiar cu membri ai familiei, ca sa nu mai vorbim de persoane straine. Din punct de vedere psihologic, partea pozitiva e aceea ca multi dintre cei cu probleme reale de integrare sociala pot sa relationeze mai usor pe internet, pot sa faca un pas inainte. Medicul Dan Prelipceanu, psihiatru la spitalul bucurestean "Alexandru Obregia" si profesor in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila", crede ca nu e nicidecum o problema daca internetul se consuma in doze mici: "Tulburarile psihice clinice sunt doar exagerari cantitative ale unor trasaturi altminteri obisnuite. Samburi de nebunie exista in noi toti, dar problemele reale apar acolo unde viata in mediul virtual devine dominanta, aberanta si face ca individul sa nu mai functioneze normal".

Creativitatea este, in viziunea medicului, marele plus adus de noile tehnologii, privita ca deprindere de a manipula atat de multe informatii. Atata timp cat echilibrul le caracterizeaza viata si nu cad in extreme, noile mijloace de comunicare nu au cum sa puna in pericol capacitatea tinerilor de a relationa, dar un minus la acest capitol incepe sa fie sesizabil. Adeseori, mesajele text au ajuns sa inlocuiasca vorbitul la telefon din pricina dorintei de a nu invada prea mult intimitatea celuilalt sau de a economisi timp. "Socializarea directa iti spune niste lucruri despre un om pe care nu ti le spune discutia virtuala. E evident ca doar cand te vezi cu omul fata in fata iti dai seama ce si cum gandeste", rezuma Andi Moisescu.