Reţeta prin care băieţii deştepţi continuă să se îmbogăţească şi în 2013

Autor: Carol Dan Postat la 13 mai 2013 1125 afişări

Cu aproape un an în urmă, în 20 iunie, Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii producătoare de electricitate din România şi izvorul nesecat - chiar pe timp de secetă - de energie ieftină şi multă pentru un grup restrâns de aleşi, intra în insolvenţă. “Şoc” şi “istorică” au fost cuvintele folosite atunci pentru a defini această decizie, prezentată presei ca fiind luată după RIGUROASE analize ale Consiliului de administraţie, care a motivat cererea adresată tribunalului prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor pe fondul unui “dezastru de management” şi al secetei din 2011.

Incertitudinea din piaţă

Reprezentanţii bursei de energie OPCOM consideră că, odată eliminate contractele directe, a crescut lichiditatea pe piaţă, „credibilitatea“ preţurilor şi la fel şi transparenţa şi „integritatea“ pieţei, având în vedere că toţi participanţii se supun aceloraşi reguli şi au acces uniform la informaţii. Iar toate aceste beneficii se datorează tuturor, adică producătorilor, furnizorilor şi operatorilor de reţea. Idee susţinută şi de Lungu, potrivit căruia traderii denumiţi „băieţi deştepţi“ au contribuit la dezvoltarea pieţei concurenţiale prin creşterea lichidităţii în piaţă. „Cu dispariţia contractelor dedicate au dispărut din piaţă cantităţi egale şi la cerere, şi la ofertă. Cu siguranţă este însă mai bun profitul producătorului care a fost parte în acele contracte dedicate“, spune Ion Lungu.

Ceea ce însă nu s-a întâmplat în cazul Hidroelectrica, care anul trecut a avut pierderi de 170 milioane de lei. „Să nu uităm că acele contracte au fost încheiate cu producători de stat, ceea ce înseamnă că acţionariatul producătorilor respectivi nu a manifestat suficientă preocupare faţă de rezultatele economice ale acestora. Cât timp mediul este puternic concurenţial, există mecanisme de supraveghere a pieţei adecvate şi, mai ales, există preocupare din partea acţionarilor ca acest fenomen să nu mai poată reapare“, spune Lungu.

Transparenţa adusă în piaţă prin eliminarea sau renegocierea contractelor cu companiile care au beneficiat de contractele preferenţiale nu este însă completată de o mai bună predictibilitate din cauza preţurilor reglementate, considerate de Constantinescu „arbitrare şi constante, care nu converg spre preţurile pieţei libere“. Apoi, tarifele sunt volatile din cauza volumelor mari de energie comercializată pe piaţă pentru ziua următoare, efect direct al legii energiei, care interzice tranzacţiile bilaterale. Neputând încheia acorduri directe, companiile se orientează spre piaţa pentru ziua următoare, unde fac tranzacţii pentru o perioadă nu mai mare de o singură zi. Nu este deloc o veste bună pentru marii consumatori, care cer autorităţilor predictibilitate, inexistentă în această situaţie.

„Această prevedere legală a introdus o incertitudine în piaţă. Jucătorii aşteaptă ca legea să fie amendată, pentru că acest regim excesiv este discriminatoriu faţă de alte pieţe din Uniunea Europeană sau de tranzacţiile cu gaze naturale şi inhibitor pentru investiţiile directe în sector“, spune Constantinescu.

Gafele statului

Există posibilitatea ca „băieţii deştepţi“ să revină în prim-plan şi ca statul, prin companiile sale, să se găsească din nou în situaţia în care să piardă bani sau să câştige mai puţini bani din vânzarea propriei mărfi în favoarea altor companii? Constantinescu spune că sunt două lucruri de făcut pentru ca o astfel de situaţie să nu mai apară: interzicerea prin lege a contractelor preferenţiale şi introducerea managementului corporatist în companiile de stat. Până acum, la ambele puncte statul a gafat măcar parţial. În primul rând, chiar dacă legea energiei obligă companiile de stat să vândă energia doar la bursă, problema este că şi companiile private sunt obligate să facă acest lucru, ceea ce contravine regulilor unei pieţe libere. La al doilea punct, la puţinele companii la care administratorii sau directorii generali au fost aleşi prin concurs, ei sunt de fapt, în mare parte, tot cei care au ocupat funcţii de conducere în trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat, fiind numiţi politic.

Conducerea Complexului Energetic Oltenia apreciază că noii „băieţi deştepţi“ sunt producătorii de energie regenerabilă, sprijiniţi de stat 
printr-o schemă generoasă prin sistemul certificatelor verzi. „Dacă începem să numărăm azi câţi directori de la aceste firme de energii regenerabile au lucrat pentru statul român până acum un an-doi, la producători de energie sau în structurile de reglementare, aveţi răspunsul: cine şi unde sunt aceşti băieţi. Poate nu este lipsit de importanţă faptul că, în restul lumii, dacă ai lucrat la o anumită firmă pentru un timp, nu poţi merge, imediat după aceea, la firma concurentă“, spun reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia.

Contractele directe au fost luate în colimator şi de Comisia Europeană şi de Consiliul Concurenţei. Rezultatele analizelor acestor contracte directe se lasă încă aşteptate, dar, până la urmă, soluţia este în mâinile statului, conform conducerii Complexului Energetic Oltenia. „Orice acţiune a acestor «băieţi deştepţi» ar putea fi contracarată de alţi «băieţi deştepţi necontaminaţi» din structurile ANRE, OPCOM sau Transelectrica. Din păcate, acest lucru încă nu se întâmplă.“

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/reteta-prin-care-baietii-destepti-continua-sa-se-imbogateasca-si-in-2013-10872867
10872867
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.