Radu Georgescu: Vreau o companie de un miliard

Autor: Dorin Oancea Postat la 11 iunie 2012 1402 afişări

Antreprenorul, cu A mare. A creat produse pe care le-a vândut, a creat afaceri pe care le-a vândut, a creat echipe de specialişti, a angajat expaţi şi a mutat o afacere românească, una din puţinele afaceri româneşti cu anvergură internaţională, peste ocean. Vrea, doar pentru a-şi dovedi că poate, să creeze şi să fie implicat într-o companie de software care să valoreze un miliard de dolari la bursa americană.

Cât trebuie ţinută o companie?

Este întrebarea firească pentru un antreprenor în serie, iar inginerul Radu Georgescu simte nevoia să facă un desen, pentru a răspunde. Trasează evoluţia unei companii cu o linie cu o pantă ascendentă lină, urmată de o creştere abruptă şi de un plafon şi el abia urcător. Delimitează finalul creşterii line iniţiale, apoi al celei abrupte. La prima delimitare vorbeşte de nevoia unei investiţii, care să ajute creşterea rapidă ce urmează, apoi stabileşte, ceva mai sus pe linia abruptă, momentul unui exit, înainte de a intra pe platou. Acolo este un alt moment cheie, cel al unei schimbări majore, care va ajuta compania să reziste. Dacă nu apare schimbarea majoră - schimbarea CEO-ului, a managementului sau a acţionariatului - urmează căderea finală. "Vinzi înaintea platoului cuiva care va face el schimbarea, dar de regulă în acest caz iei bani mai puţini." Crede că acest set de reguli se aplică tuturor companiilor, nu numai celor din tehnologie, dar, pe de altă parte, recunoaşte că a eşuat în businessurile care nu ţin de tehnologie. Cum procedezi cu angajaţii în cazul unui exit? "Depinde cum setezi. La mine este public faptul că fac companii ca să le vând." Este uşor dacă discuţia este deschisă, iar oamenii câştigă din vânzare, şi dă ca exemplu ePayment, care a presupus trecerea companiei la nivelul următor - au schimbat sediul, au crescut salariile, beneficiază de susţinerea unei companii puternice. "O comunicare foarte onestă este cuvântul."

Când vinzi?

"Cred că fiecare firmă trebuie vândută atunci când este ofertată", răspunde Georgescu. "Este foarte greu să îţi găseşti cumpărător când vrei tu, şi dacă îţi cauţi cumpărător, vei da pe un preţ slab."

Şi, adaugă antreprenorul, nimeni nu vine

să-ţi spună că eşti interesant, pentru că s-ar adă-uga zerouri pe cec. Vin şi spun, cu un aer distant, că "...m-aş gândi, aşa...". Cine avansează prima cifră? "Este un dans, de regulă se face într-un cadru informal. La RAV ei au avansat prima cifră, a fost prea mică, eu am avansat o valoare care a fost prea mare şi a căzut deal-ul pentru trei luni. A mai căzut de două ori, ca să respecte regulile, iar valorile s-au întâlnit la mijloc."

Cum stabileşti valoarea companiei? "Există o mulţime de elemente de aritmetică pentru a evalua o companie, încât poţi evalua o firmă de la 1 la 100, corect. Şi atunci singurul element valabil este «câţi bani te fac pe tine fericit, câţi bani vrei tu pe firmă». Iar închiderea deal-ului se face la primul compromis acceptabil. Trebuie să ştii clar cu cât eşti fericit, cu cât eşti ok şi cu cât te ridici de la masă."

La ePayment, prima cifră a fost avansată într-o discuţie informală, între Diwaker Singh, partenerul lui Georgescu, fost director general al companiei de telefonie mobilă Zapp, şi unul din avocaţii cumpărătorului. Valoarea tranzacţiei a fost "agreabilă pentru noi, nu ştiu pentru ei cum a fost, agreabilă sau forţată".

Cât contează ideea

Radu Georgescu spune despre sine că este modelul antreprenor, care se simte bine în tricou şi blugi, ducând compania pe primul ciclu. "Cu Avangate este prima oară când încep să fac şi al doilea ciclu şi om vedea ce se întâmplă. Facebook s-a cotat pe supernumere şi nu se simte prea bine."

N-ar fi investit în Facebook la începuturi şi a râs de Microsoft care a investit în 1% din Facebook, la fel cum au râs foarte mulţi.

Caută în schimb investiţii în România, în India, în SUA în Silicon Valley; într-un an asistă la o mulţime de prezentări. Nu investeşte în idei, pentru că "ideea nu contează", contează o combinaţie de mulţi alţi factori - ideea, echipa, capacitatea de execuţie, existenţa unui produs pilot, existenţa unui client, contează businessul. "Dacă businessul este OK, mergem la pasul următor. Semnarea de cecuri pe loc este o poveste simpatică." Crede că în România nu există o comunitate de business angels şi vrea să încerce să coaguleze o comunitate de investitori care să acţioneze în acest sens.

Până atunci, merge în licee pentru a se întâlni cu tinerii în cadrul unui program numit "Jurnal de antreprenor". O face cel puţin o dată pe lună şi este însoţit de alte nume importante din zona tehnologiei. A fost în Timişoara, Iaşi, Arad, Târgovişte, Cluj, Braşov, Bucureşti. "Se adună 30, 50, câţi vor, îi rog pe profesori să nu le impună, să-i lase să vină cine vrea şi povestim."

"Este incredibil cât de deştepţi, de plini de energie, cât de buni sunt copiii aceştia şi cât de mult îi strică facultatea. Nu cred că facultăţile din ziua de astăzi aduc valoare adăugată", spune Georgescu, care mai reproşează şcolii româneşti faptul că nu obişnuieşte copilul cu spiritul antreprenorial. "Faptul că-i obligi să stea cu mâinile la spate şi să nu întrebe este împotriva antreprenoriatului, care e exact invers."

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Antreprenor,
companie,
/cover-story/radu-georgescu-vreau-o-companie-de-un-miliard-9723294
9723294
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.