Aşadar, fondatorul SanConfind crede că în cazul în care ar oferi medicilor aceleaşi condiţii în ceea ce ţine de echipamente, de management, de proceduri, unii dintre cei care nu se adaptează din diverse motive în străinătate ar veni să lucreze în România şi pe un salariu corect, proporţional cu munca lor, dar şi cu nivelul economic al ţării. Astfel ar avea de câştigat şi ţara noastră, din experienţa acumulată de medici acolo, mai spune acesta. Întrebat care ar fi valoarea salariului pe care îl consideră el „corect” pentru un medic, Simion nu oferă un răspuns concret, explicând că asta ar depinde de mai mulţi factori. Precizează însă că „nu poţi atrage un chirurg foarte bun cu 2.000 - 3.000 de euro pe lună”. După părerea sa, o altă metodă echitabilă ar fi obţinerea unui procent din operaţii.

Antreprenorul consideră că un alt aspect important în ceea ce ţine de salariile doctorilor este ca acestea să fie la nivelul la care ar ajunge dacă ar lua „ciubuc”, pentru a nu mai fi tentaţi să accepte sau să aibă astfel de pretenţii, aşa cum se întâmplă în spitalele de stat, unde salariile sunt mici. Antreprenorul recunoaşte că a negociat leafa fiecăruia, adăugându-i suma pe care ar putea-o primi ca mită în sistemul de stat. Însă asta vine la pachet cu o clauză în contractul de muncă: dacă va fi prins că a acceptat „vreo atenţie, vreun ciubuc”, va fi concediat pe loc, povesteşte antreprenorul. „Mă enervează cumplit mita, pilele, aranjamentele şi dezinteresul cu care sunt trataţi pacienţii până să ofere ceva”, argumentează el. 

Aşadar, şi-a propus ca în cadrul spitalului său totul să fie diferit de cele de stat, de la construcţie şi dotare până la modul în care personalul se comportă cu pacientul. „Pacientul trebuie să fie în centrul atenţiei, iar personalul să nu îl deranjeze cu nimic, de la atitudine la gesturi. Nu mai vorbim de mită. Pacientul plăteşte şi nu trebuie să aibă alte griji, de tipul: cât îi dăm doctorului?, asistentei, femeii de serviciu şi tot lanţului, ca în spitalul de stat”. Pentru a verifica corectitudinea angajaţilor săi, Ioan Simion şi-a trimis cunoscuţi să pună la încercare corectitudinea medicilor şi să le ofere mită, iar după spusele sale aceştia nu au acceptat nici măcar bomboane, pe care le-au pus pe masa de la recepţie, pentru pacienţi. Mai mult, spune că a fost tentat să nu le facă echipamente vestimentare cu buzunare, însă a rămas doar la ideea de a le scrie numele complet deasupra buzunarului, pentru ca pacientul să-l recunoască astfel pe cel care l-a deranjat, în eventualitatea unei reclamaţii. „Important este ca în spitalul acesta să nu ia nimeni, vreodată, nicio atenţie”, punctează el cu fermitate.

Unul dintre scopurile sale pe termen mediu este şi dezvoltarea turismului medical la SanConfind. În acest sens, Ioan Simion a achiziţionat un teren alături de spital, pentru a face un hotel dedicat pacienţilor străini. „Intenţia mea este să leg noua clădire de spital printr‑un tub de sticlă, ca la aeroport, pentru ca pacienţii să nu mai iasă afară prin ploaie, zăpadă, să mai ocolească 500 de metri. Să fie cât mai simplu.” De asemenea, vrea ca pacientul să aibă totul asigurat în spital, din momentul când ajunge până pleacă. „Când intră pe o parte, să îl consulţi, trebuie să îi faci şi analizele şi imagistica, să îşi facă operaţia programată la noapte sau mâine, să îi facă recuperarea medicală şi să iasă sănătos”, explică viziunea sa, dând exemplul Elveţiei, unde programul medical nu se încheie până când omul îşi începe serviciul. 

Până în prezent, SanConfind nu a primit mulţi turişti străini, ci doar întâmplător, spune antreprenorul, iar printre aceştia s-au numărat oameni din Kuweit sau Arabia Saudită. Pentru turismul medical, antreprenorul îşi propune să deschidă o firmă separat de spital, pentru a separa activităţile de tratament de cele de ospitalitate. În a doua categorie ar intra de la transportul şi asistenţa pacienţilor pe durata şederii lor în România până la pachete special concepute pentru timpul liber, cu excursii şi activităţi în zonă şi nu numai. „Dacă lucrurile merg bine, poate la anul sau maximum doi ani aş vrea să ne ocupăm de hotel şi de activităţile conexe acestui concept de turism medical.” Însă în momentul de faţă spitalul trebuie să obţină anumite acreditări, cu excepţia celor obligatorii în România, care să îi convingă pe străini să vină la Câmpina.

Întrebat dacă ar vrea să vândă spitalul, antreprenorul spune că această întrebare i-a fost pusă, în glumă, şi de cei de la Ministerul Sănătăţii. După părerea sa, majoritatea celor care dezvoltă afaceri în domeniul medical în România au în plan ca la un moment dat să le înstrăineze, apreciindu-le doar din punct de vedere financiar, însă spune că el nu se numără printre ei. „Eu vreau ca spitalul să fie un reper pentru judeţul Prahova din toate punctele de vedere. Te chinuieşti să îl construieşti, să-l dotezi, să îl înzestrezi cu personal bun şi apoi să îl vinzi. Ce înseamnă asta? Ar fi păcat să intre în mâinile unui negustor de sănătate, ca apoi pacienţii din zona noastră să fie exploataţi la maximum de un investitor”, argumentează el. Consideră că, în cele din urmă, sistemul medical din România ar trebui să ajungă la un echilibru între numărul unităţilor de stat şi al celor private, în beneficiul pacientului, a cărui preocupare pentru sănătate se află în topul nevoilor, indiferent de bugetul de care dispune.

În spitalele private din ţară au fost internaţi anul trecut 160.000 de pacienţi, adică doar 4% din numărul total înregistrat în toată ţara, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În România sunt 187 de spitale private, respectiv o treime din numărul total, însă capacitatea lor este de numai 6.600 de paturi, faţă de 125.000 de locuri în cele 367 de spitale publice. Piaţa serviciilor medicale private aproape s-a triplat în opt ani şi a ajuns la 6,5 miliarde de lei  în 2015, o evoluţie pe care puţine industrii din România au avut-o într-o perioadă marcată de criză economică. Cele mai mari 20 de companii din domeniu au avut afaceri de 2,1 miliarde lei în 2015, adică deţineau o treime din piaţă, iar cel mai mare proiect privat realizat de un antreprenor român este cel al spitalului Sanador, care printr-o singură investiţie de 40 de milioane de euro a adus în centrul Capitalei un spital cu 400 de paturi.