TARA PACANELELOR

Aparatele de jocuri aduna cea mai consistenta parte din piata alba a jocurilor de noroc. Mai exact, romanii cheltuie 300 de milioane de euro, suma la care se mai adauga inca pe atat la aparate care functioneaza ilegal. In piata mai exista acum putin peste 43.000 de aparate, potrivit Ministerului Finantelor, la care se adauga 6.200 de aparate de tip videoloterie din posesia Loteriei Romane si inca 20.000 care functioneaza la negru, dupa estimarile lui Constantinescu. Acestea din urma sunt in teorie scoase din uz si depozitate, lucru care trebuie declarat oficial, insa in practica sunt folosite ilegal.

Aparatele din aproximativ 9.500 de locatii sunt totusi atragatoare pentru jucatorii de noroc, pentru ca sumele cheltuite pot fi destul de mici, in medie de 50 de lei pe vizita. Prin urmare, oamenii au sentimentul ca nu cheltuie mult si revin mai des decat in cazinou, spre exemplu, iar un aparat ajunge astfel sa incaseze 500 de euro intr-o luna.

La loto, cheltuiala medie a unui jucator este mai mica de 4 lei, mai exact 0,75 de euro pe cap de locuitor, cu mult sub media de 7,5 euro la nivel european. Jucatorul tipic este barbat, locuieste la oras, are studii medii, varsta cuprinsa intre 30 si 49 de ani si joaca in general doua variante pe biletul loto. "Loteria are insa jocuri pentru toate buzunarele, asa incat sa compensam diminuarea bugetului alocat de consumatori", sustine Dragos Badita, seful serviciului marketing al Companiei Nationale Loteria Romana. De altfel, numarul jucatorilor nu s-a redus pana acum, pentru ca s-au cernut cei care jucau ocazional, atrasi de castiguri foarte mari la jocuri. Casele de pariuri online au ridicat insa din 2008 incoace o problema, insa exista planuri pentru lansarea unor astfel de jocuri si in portofoliul Loteriei, chiar daca Benea nu da un termen exact pentru acest plan.

In competitia cu cazinourile, casele de pariuri sau salile de jocuri, Loteria are insa un avantaj greu de ignorat. "Are credibilitate, pe cand restul industriei are o imagine patata, lucru la care au avut o contributie si filmele sau povestile cu mafioti", argumenteaza Sorin Constantinescu. Credibilitate care nu face decat sa creasca apetitul romanilor pentru jocuri de noroc si implicit sa traga in sus si restul industriei. "Revenirea jocurilor de noroc la cifrele de altadata nu va fi insa usoara si va avea loc atunci cand va iesi si economia din criza", adauga presedintele Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania. Gheorghe Benea pare ceva mai optimist, mai ales avand in vedere planurile pentru Loteria Romana. Deocamdata insa, perspectivele pentru restul jocurilor de noroc nu sunt prea bune, dar exista toate sansele sa se schimbe norocul.