Despre Ziua Afacerii Tale, Roland Ruffing mai povesteşte că durata companiei de comunicare este de 6 săptămâni, timp în care companiile se pot înscrie pe platformă. Companiile mici sau magazinele pot organiza apoi diferite promoţii pentru clienţi, „iar noi ne vom afla în spatele acestor promoţii. Noi ne ocupăm şi de partea de comunicare - la fel şi furnizorii, care sunt parteneri”; circa 30 de companii sunt partenere la ediţia din acest an a Zilei Afacerii Tale, iar aceştia, la rândul lor, vor folosi logo-ul evenimentului în campaniile media, pe TV, fără a folosi numele METRO.

„Încercăm să îi ajutăm pe toţi cei care deţin afaceri - în special afaceri mici, antreprenori pe care noi îi servim - să devină competitivi, pentru că dacă ei nu au succes atunci nici afacerea noastră nu va fi una de succes. Ei sunt supuşi unei mari presiuni, afacerile din mediul rural, cele de la colţul străzii, restaurantele mici care se luptă cu cele moderne - cu toţii trebuie să lupte şi să înveţe să crească, să îmbunătăţească modelul de business”, adaugă Roland Ruffing. În cazul restaurantelor, explică tot el, tendinţa în România este de a dezvolta aşa-numita cultură a mâncării şi a gustului, de a creşte calitatea, iar asta duce şi la o mai mare competitivitate.

Pe de altă parte, completează şeful METRO Cash  & Carry România, „atunci când eşti independent, nu este atât de uşor să supravieţuieşti, ai nevoie de parteneri puternici pe partea de produs, pe partea de servicii, pe partea de educaţie. Ai nevoie de oameni care să te inspire, care să te ajute să creşti, oameni care să te ajute uneori să reduci costurile. Când te gândeşti la un restaurant, modul în care bucătăria e condusă e complet diferit de modul în care foloseşti bucătăria de acasă. Trebuie condusă într-un mod profesionist, iar una din principalele provocări în industria ospitalieră de azi este să găseşti oameni calificaţi”.

Pentru clienţii din domeniul horeca, comerciantul a deschis, în 2008, Academia de Gastronomie METRO, cu scopul de a ajuta la pregătirea personalului din acest domeniu. Situată în cadrul magazinului din Militari, academia a pregătit până în prezent peste 7.500 de cursanţi, provenind de la peste 1.500 clienţi profesionişti ai companiei, prin intermediul celor 100 tipuri de cursuri disponibile. Scopul acestei academii, punctează Roland Ruffing, este „de a le arăta proprietarilor de restaurante nu doar cum să gătească, ci şi cum să respecte anumite reguli, cum să se asigure că bucătăria respectă normele de igienă, şi încercăm de asemenea să îi inspirăm prin anumite reţete. Îi învăţăm cum să conducă o bucătărie în mod eficient astfel încât să se poată descurca şi cu mai puţini angajaţi, pentru că atunci când există o lipsă de personal pe piaţa muncii trebuie să ai produse pe care să le poţi procesa rapid”.

MAI MULT DECÂT RAFTURI

În opinia lui Roland Ruffing, pe termen mediu şi scurt numărul de magazine mici de pe piaţa românească ar urma să crească. „Este şi responsabilitatea METRO să îi ajutăm, astfel încât să nu dispară. Trebuie să înveţe, să se profesionalizeze, să înţeleagă că oferta nu înseamnă să pună produsul pe raft, ci să ofere servicii în cadrul comunităţii din care fac parte, să ofere un loc de socializare, în care oamenii să-şi bea cafeaua, ori poate servicii rapide («food to go») în locaţii cu trafic intens.” Astfel, spune şeful reţelei germane, scopul METRO este şi de a găsi viitoare oportunităţi în piaţă pentru aceşti mici întreprinzători, „să îi ajutăm să supravieţuiască. În acest mod, toată lumea va fi fericită în 10-15 ani, când va exista atât o varietate de restaurante, cât şi o mulţime de magazine mici, unde cunoşti proprietarul”.

Pe de altă parte, spune CEO-ul METRO România, în ultimii ani a prins contur un nou fenomen, peste tot în lume: magazinele de tip convenience au devenit din ce în ce mai atractive. Din mai multe motive. „Deşi se închid din ce în ce mai multe astfel de unităţi în fiecare lună, în fiecare an, piaţa pentru aceşti mici comercianţi este încă imensă. Chiar dacă unele dintre ele se închid, chiar şi de acum în 10 ani, va exista o bază largă de magazine mici, conduse de proprietari independenţi, de antreprenori. În al doilea rând, există un alt trend care se află pe val în Occident: magazinele mici devin din ce în ce mai atractive, pentru că se adresează clienţilor care îşi doresc proximitate faţă de locuinţele lor.”

Pe de altă parte, într-o lume în care tehnologia joacă un rol tot mai important, comerciantul german, spune Roland Ruffing, investeşte în digitalizare. „Vrem să devenim mai buni şi mai rapizi, de aceea ne uităm la start-up-uri care ne pot ajuta, de pildă, să capitalizăm baza noastră de clienţi. Toate lumea ştie că METRO, la nivel mondial, are peste 21 de milioane de clienţi. Aşadar, pentru noi, big data există de 25 de ani. Există un potenţial mare în a înţelege nevoile, în timp real, ale clienţilor şi putem face investiţii, fie în logistică, fie în analizarea datelor.”

În ultimii ani la Bucureşti s-a dezvoltat activitatea METRO Systems România, care a ajuns la 800 de angajaţi; centrul de servicii a grupului german a ajuns la 135,6 milioane de lei cifră de afaceri în 2015, în creştere faţă de 2014, când cifra de afaceri înregistrată a fost de 119,1 milioane de lei.

Dincolo de toate premierele cu care se poate lăuda reţeaua germană, intrarea şi expansiunea METRO au marcat evoluţia comerţului modern din România, deşi profilul unei reţele cash & carry diferă foarte mult de cel al unui magazin adresat consumatorilor individuali, clienţii acesteia fiind companii şi instituţii. În 1996, când în România nu exista niciun fel de magazin modern şi niciun mall, spaţiul METRO Cash & Carry deschis în Otopeni era luat cu asalt de cei ce doreau să-şi facă tot soiul de cumpărături.

La acea vreme, consumatorii erau avizi de produse noi, magazine enorme, rafturi ca în filme. Pentru mulţi era încă vie experienţa statului la cozi dinainte de 1989 pentru o pungă de tacâmuri de pui, câteva portocale sau un pachet de unt. Capitalismul însă a transformat din temelii comerţul, dominat acum de mari reţele internaţionale, care rulează anual aproape 60% din piaţa de circa 9 miliarde de euro a comerţului alimentar.

„Suntem foarte fericiţi cu stadiul actual de dezvoltare, iar anul în curs, cel mai probabil, pentru METRO România, va fi unul foarte de succes. Acum creştem, nu doar veniturile, ci şi numărul de clienţi pe ariile pe care ne concentrăm”, conchide Roland Ruffing.