IN SEPTEMBRIE 2010 WARGHA ENAYATI, fondatorul Centrului Medical Unirea, a anunţat fuziunea cu Euroclinic, pentru o valoare cuprinsă între 10 şi 50 de milioane de euro. De ce Regina Maria? Pentru că e cea care i-a ghidat viaţa. După fuziune, medicul a rămas cu 20% din acţiuni, restul fiind preluate de fondul de investiţii Advent International, care deţine şi producătorul de medicamente Labormed. Astăzi e implicat activ în business şi nu se vede în afara lui prea curând. "România a fost o piaţă în care cea mai grea provocare s-a legat de dimensiunea afacerii. În momentul în care am devenit foarte mare, presiunea politică nu s-a simţit pentru că am fost mereu apolitic, dar sunt concurenţi în piaţă care mi-au ridicat provocări care mi-au făcut viaţa amară pentru că au ştiut când şi cu cine să vorbească. Cu cât afacerea a devenit mai mare, cu atât problemele de acest fel au crescut. Nu m-am stabilit în România ca să fac bani şi să plec, mă simt român şi cât voi putea să dezvolt proiecte aici o să rămân în ţară", spune astăzi Wargha Enayati.

Sau Enrico Perini, omul de afaceri italian care a ajuns pentru prima dată în România în urmă cu 19 ani, a construit de la zero un grup de firme ce au ajuns să ruleze în 2009 afaceri de 350 de milioane de euro, cu activităţi în şapte ţări din regiune.

La 25 de ani, Enrico Perini şi-a petrecut o vacanţă la Poiana Braşov, la schi. Lucra la acea vreme într-o firmă italiană cu 112 angajaţi, iar patronul i-a refuzat o mărire de salariu de 1,5 euro pe zi, ceea ce însemna 45 de euro pe lună. Aşa că în 1992 a hotărât să-şi încerce şansa în România, unde fusese la schi, iar drumul până la dimensiunile afacerii de-acum, cu activităţi în alte şase ţări, n-a fost deloc uşor. Investiţia iniţială a fost de 30.000 de euro şi un credit de la furnizorii cu care lucra în Italia; a închiriat un apartament de patru camere în cartierul bucureştean 13 Septembrie şi folosea o cameră ca birou iar alta ca depozit. A învăţat româna în mai puţin de un an, începând să vorbească "brusc, dintr-odată, deşi nu cred că vorbeam prea bine", povestea el pentru Business Magazin. De-atunci, a clădit 13 firme, trei fiind cele mai importante divizii: instalaţii sanitare (Romstal Imex), producţia de ţevi (Valrom şi Valplast) şi comerţ şi service pentru automobile Mercedez-Benz (Autoklass).

SAU MOHAMMAD MURAD, omul care a adus cuvântul şaorma în limba română şi care a venit în România în 1982 din Liban ca să studieze medicina şi a ajuns după 30 de ani să fie unul dintre cei mai mari hotelieri din ţară, să construiască şi să vândă peste 2.000 de apartamente, să dezvolte un lanţ de fast-food-uri şi să deţină o fabrică de pateuri. "Niciodată n-am uitat că sunt medic şi că fără milă şi bun-simţ nu poţi să fii corect. Am nişte valori pe care nu am vrut să le schimb - am făcut afaceri de zeci de milioane, am câştigat poate într-o zi şi 100.000 de euro, şi 200.000 de euro sau un milion, dar niciodată nu m-am simţit mai bine decât atunci când am operat, nu mâna întâi, un copil de 14 ani care venise cu peritonită. A trebuit să dau o şpagă de 20 de dolari atunci la spital ca să-mi dea mai mult ser fiziologic, ca să spălăm mai bine copilul. Nu am uitat să fiu om şi niciodată nu voi uita. Banii niciodată nu trebuie să te ridice să ajungi undeva unde nu mai simţi nimic", spune medicul antreprenor Murad.