„Îmi petreceam vacanţele de vară la bunicii mei şi îmi amintesc cu mult drag odăile frumos împodobite cu vechi obiecte de artă populară, scoarţe, carpete, ştergare ţesute la război şi vopsite cu pigmenţi naturali, feţe de masă şi costume naţionale, ce păreau pictate cu ajutorul acului şi al aţei. Mai erau şi atelierele de lucru manual de la şcoală, unde ţeseam la gherghef şi, nu în ultimul rând, mama mea, care purta rochii elegante din mătase sau alte materiale naturale, cu croieli inspirate din portul nostru, ii stilizate, mantouri din stofă cu motive româneşti cusute în casă, coşuri şi accesorii lucrate de meşteri populari“, descrie Mihaela Iuliana Dumitrescu motivele pentru care s-a lansat în proiectul La Blouse Roumaine-Demetria, unul dintre primele ateliere producătoare de ii, costume populare şi rochii stilizate de pe piaţa locală, înfiinţat în urmă cu un deceniu, care îşi comercializează produsele prin intermediul unui site dedicat.

Dacă investiţia iniţială a fost de 5.000 de dolari, spune că acesteia i s-au adăugat de-a lungul timpului alte investiţii în utilaje noi şi performante, softuri avansate, cât şi materiale de calitate. Dumitrescu consideră anii petrecuţi în dezvoltarea proiectului La Blouse Roumaine-Demetria drept ani de ucenicie în care a învăţat alături de colegele ei, cu „paşi mici, dar siguri“, tainele produselor româneşti, prin ore de lucru în atelier, dar şi acasă, în weeken-duri, cât şi în concediile în care îşi nota idei, schiţe, combinaţii de culori. În prezent, echipa este formată din 13 fete, la care se adaugă şi colaboratorii din diverse proiecte.

Toate articolele sunt lucrate în atelierul propriu din Bucureşti, Dumitrescu fiind cea care realizează prototipurile, etapă despre care spune că este cea mai plăcută parte a activităţii sale. Preţurile sunt stabilite în funcţie de complexitatea modelelor, broderiilor sau preţiozităţii materialelor folosite. Astfel, o bluză din pânză topită costă 250 de lei, dacă este din voal de mătase poate ajunge la 400-700 de lei, iar rochiile din mătase naturală şi inserţii de dantele preţioase au preţuri cuprinse între 700 şi 1.500 de lei. Spune că, în cazul businessului propriu, îmbinarea dintre contemporaneitate şi tradiţie a funcţionat simplu: a prezentat pe pagina de Facebook tot ceea ce lucra, iar aprecierile au apărut în scurt timp. „Primim zilnic zeci de mesaje pozitive de la prieteni de pretutindeni, iar pagina noastră are peste o sută de mii de fani“, explică Dumitrescu, care depăşise săptămâna trecută 120.000 de like-uri pe pagina dedicată atelierului.

Popularizarea iei în mediul online este confirmată şi de iniţiativa Andreei Tănăsescu, fondatoarea La Blouse Roumaine, un alt proiect ce poartă numele tabloului lui Matisse şi care are ca iniţiativă popularizarea iei prin crearea unei comunităţi în mediul online, pornită de la decretarea zilei de 24 iunie drept Ziua Iei, încă din 2013. „Avem o mină de aur, salvată din generaţie în generaţie, care a devenit de mare actualitate. Deşi avem tot conceptul aici, businessul mare, cu ii şi cu tradiţie, este făcut de marii retaileri internaţionali ce folosesc modelele mai puţin autentice româneşti.“ După trei ani de cercetare şi documentare, a realizat că popularitatea de care se bucură iile româneşti nu este doar un val, ci este începutul unui revoluţii, cel puţin în modă: „Putem să lansăm câteva concepte, produse, idei, care să ne ajute să dezvoltăm o ramură economică foarte stabilă în România“, explică Tănăsescu, care spune că mişcarea La Blouse Roumaine a generat mai multe start-up-uri în domeniu.

Online-ul se îmbină în mod natural cu tradiţia şi pentru antreprenoarele Nicoleta Chirica şi Olivia Sandu, fondatoarele afacerii axate pe producţia şi comercializarea de genţi şi, de puţin timp, şi pantofi cu motive tradiţionale Iutta. Întregul concept Iutta este axat pe tradiţional: de la spaţiul în care s-au lansat, Galeria Nouă, unde au reprodus atelierul de lucru cu ustensile de marochinărie, până la şedinţele foto cu stuf realizate în Delta Văcăreşti.

După doi ani de la lansarea Iutta, pagina de Facebook a acesteia a adunat aproximativ 20.000 de like-uri, iar veniturile sunt proporţionale cu acestea: cifra de afaceri a firmei în 2014 era de 10.000 de euro, ajungând la break even, şi, potrivit Nicoletei Chirica, va genera la sfârşitul acestui an venituri de 50.000 de euro.