Realizările lui Steve Jobs şi produsele prin care a schimbat lumea au făcut din el unul dintre cei mai adoraţi şi admiraţi executivi din ultimele decenii. Povestea carierei sale fabuloase începe în anii '70, când, după ce a renunţat la facultate încă din primul semestru, a ales calea antreprenoriatului şi a înfiinţat împreună cu Steve Wozniak compania Apple, pe care a condus-o aproape zece ani, punând atunci bazele a ceea ce a fost numit ulterior un uriaş start-up cu toleranţă scăzută la imperfecţiune. "Steve Jobs era o reală problemă. Era foarte încăpăţânat, un copil teribil." Aşa l-a descris Arthur Rock, unul dintre fondatorii Silicon Valley, cu o vastă experienţă cu "geniile din tehnologie", fără să se sfiască să recunoască motivele pentru care a susţinut concedierea executivului în 1985. "Nu îl interesa pe cine supăra, nu voia să facă lucrurile decât după bunul său plac, nu spunea nimănui ce face şi era extrem de individualist", povesteşte Rock.

Indiferent de aceste defecte, Steve Jobs a clădit o companie în spirit cât se poate de antreprenorial şi a inovat încă de pe atunci. Treptat însă, Apple a început să se transforme tot mai mult într-o corporaţie, mai ales sub conducerea lui John Sculley, cel care a fost numit CEO în 1983. Jobs a fost cel care l-a convins pe Sculley să vină în companie, deşi acesta avea deja o carieră solidă la Pepsi. "Vrei să vinzi apă îndulcită toată viaţa sau vrei să vii cu mine şi să schimbăm lumea?", i-a spus Jobs. Nedespărţiţi pentru o vreme, cei doi au început să aibă în acea perioadă tot mai multe neînţelegeri la care s-au adăugat şi disensiunile cu Steve Wozniak, cumul de factori care a împins consiliul de administraţie să-l înlăture pe Steve din companie.

A fost însă o mişcare greşită. Compania a intrat într-o perioadă de declin şi a schimbat mai mulţi CEO. Când Jobs a revenit la conducere, în 1997, Apple de-abia se mai ţinea pe picioare. Acum însă este cea mai valoroasă companie de tehnologie din lume, cu mult înaintea unor giganţi precum Microsoft, Dell sau Google, are numeroşi fanatici peste tot în lume şi produse la care râvnesc majoritatea competitorilor. Este greu de imaginat cum s-ar fi putut întâmpla toate aceste lucruri dacă Apple s-ar fi conformat filozofiilor standard din Silicon Valley. Şi dacă Jobs ar fi acceptat să conducă în continuare structura corporatistă în care se transformase Apple. În schimb, s-a întors la antreprenoriat şi a ales să păstreze corporaţia, dar să-i aplice reguli şi strategii antreprenoriale, un pariu care, cel puţin judecând după succesul din ultimii ani al Apple şi al produselor iPhone şi iPad, a fost câştigător.

Felul de a fi al omului Steve Jobs şi cheia succesului executivului Steve Jobs au fost dintotdeauna o obsesie pentru mulţi. Cum a devenit aşa, de unde s-a tras abilitatea aproape draconică de a forţa şi inspira totodată oamenii să dea tot ce au mai bun şi ce l-a mânat să revoluţioneze lumea tehnologiei sunt doar câteva dintre întrebările care macină acum şi mai mult. Moştenirea genetică de-a dreptul curioasă poate oferi o explicaţie, scrie revista Wired. Tatăl biologic al lui Jobs, Abdulfattah John Handali, şi mama, Joanne Simpson, l-au dat pe Steve spre adopţie unei familii de clasă mijlocie - Paul şi Clara Jobs. Cei doi au făcut tot posibilul să compenseze eventualele sentimente de respingere pe care le-ar fi putut resimţi în perioada copilăriei, o teorie cu care Steve n-a fost însă în mod neapărat de acord, deşi poate fi una dintre explicaţiile pentru modul lui oarecum autist de a relaţiona cu cei din jur.

Pe de altă parte, curiozitatea a fost un alt factor care l-a modelat pe Steve Jobs. "Cred cu tărie în plictiseală şi în faptul că ea face loc curiozităţii de la care porneşte totul", spunea la un moment dat Jobs. Aşa a învăţat să citească înainte de vârsta de şapte ani, o pasiune pe care sistemul autoritar de învăţământ i-a furat-o, la fel cum acelaşi motiv l-a împins să devină un copil problemă pe care doar o profesoară înţeleaptă de clasa a patra a reuşit să-l îndrepte. Întreaga lui copilărie i-a demonstrat însă că atitudinea rebelă şi încăpăţânată pot să-i aducă orice dorea, iar ca adult, Jobs a continuat să procedeze exact la fel fără să mai poată fi considerat un copil răsfăţat, ci mai degrabă un dictator.

Nimic din toate acestea n-a contat însă foarte mult în ochii lumii. Companiile s-au măsurat mereu cu Apple, iar directorii executivi din lumea tehnologiei s-au comparat cu Steve Jobs, sperând să fure măcar o fărâmiţă din ceea ce-l face pe acesta un guru în domeniu. Cu mai bine de o generaţie în urmă, în locul lui Jobs a fost Robert Noyce, cofondatorul Intel, însă după el va rămâne probabil un loc gol, de vreme ce lista potenţialilor candidaţi la titlu e scurtă şi conţine executivi care, cel puţin până acum, n-au dat dovadă de o reală sclipire. Steve Jobs va marca probabil lumea mai mult decât au făcut-o Jack Welch, fostul şef al General Electric, sau Richard Branson, cel care conduce Virgin. Şi acum, după ce a fost răpus de boala cumplită cu care s-a luptat în ultimii opt ani, nici Silicon Valley nu va mai fi la fel.