Este adevărat că o mare parte din programatorii din piaţă sunt acum angajaţi în multinaţionale din domeniu, iar o parte dintre afacerile antreprenoriale fac un fel de lohn pentru companiile din afara ţării. Zona de creativitate creşte însă pe parcurs, odată cu creşterea şi cu dezvoltarea companiilor, mulţi dintre antreprenorii din domeniu folosind profiturile obţinute pentru a investi în propriile proiecte.

„Primul nostru proiect a fost rezolvarea unor buguri dintr-un joc făcut de o companie franţuzească", este începutul poveştii Softwin, primul nume care a creat un milionar în IT-ul românesc. De la rezolvarea de probleme pentru alţii şi până la crearea propriilor proiecte poate dura mai mult sau mai puţin, important fiind că, dacă firma rezistă pe piaţă, traseul către crearea propriilor produse se conturează pe parcurs.

„Vrem să ne concentrăm pe proiecte de cercetare-dezvoltare, nu să livrăm pur şi simplu ore lucrate." Afirmaţia lui Walter Brem, directorul operaţional al producătorului clujean de software Codespring, a fost concluzia interviurilor realizate de Ziarul Financiar cu companiile româneşti prezente anul acesta la Mobile World Congress (MWC) de la Barcelona, târg dedicat comunicaţiilor mobile care a atras peste 1.800 de expozanţi şi 85.000 de vizitatori. Codespring, cu afaceri de 1,1 milioane de euro în 2012 şi cu o echipă de aproximativ 50 de oameni, este specializată în dezvoltarea de aplicaţii pentru calibrarea şi măsurarea culorii pentru echipamente industriale, la a căror dezvoltare lucrează împreună cu companii occidentale.

Alt expozant român cu o idee originală la MWC a fost Simartis, un furnizor de soluţii pentru operatorii de telefonie mobilă concentrat în principal pe zona de mobile marketing, fondat de un fost angajat al Orange, Alexandru Voiculescu, cu afaceri de 1,5 milioane de euro anul trecut. Una dintre soluţiile cu care Simartis s-a prezentat la MWC este Bubble, care le permite operatorilor să afişeze pe ecranele telefoanelor deţinute de clienţi mesaje comerciale. Mesajele comerciale nu pot fi ignorate de utilizatori, pentru că nu sunt transmise via SMS, ci apar direct pe ecran şi sunt afişate doar atunci când utilizatorul foloseşte telefonul.

Dan Boabeş, proprietarul Simplus, o companie al cărei principal business îl reprezintă furnizarea de soluţii de plată prin SMS-uri, a început să dezvolte şi produse legate nu neapărat de SMS-uri. Una dintre ele este click2bill, care evită utilizarea SMS-urilor, pentru că se trece la o comunicare directă între serverele de facturare, care elimină problema existentă în prezent cu SMS-urile, care impun plăţi doar la anumite valori fixe, 1, 2 sau 3 euro etc. Cu această soluţie, utilizatorul ajunge la casa de marcat şi poate plăti şi 5,2 euro sau 3,4 euro. Simplus a prezentat la MWC şi o aplicaţie de comandat taxiuri pentru ochelarii inteligenţi de la Google.

Tot la MWC, compania Lasting Software din Timişoara, parte a grupului Lasting cu afaceri de aproximativ 19 mil. euro în 2011, a prezentat Howdy, o aplicaţie proprie, care urmează să fie lansată şi care integrează mai multe platforme de mesagerie instantanee. Compania clujeană de software AROBS a mers la MWC pentru a prezenta soluţiile proprii de automatizare pentru forţa de vânzări şi de monitorizare GPS. 

Fie că este vorba despre studenţi dornici de afirmare sau de companii care deja au trecut de pragul critic al rulajelor de câteva sute de mii sau chiar milioane de euro, ideile originale şi dorinţa de a se afirma au devenit din ce în ce mai importante. Totul favorizat de contextul ultimilor ani, când piaţa s-a democratizat şi accesul în industrie a devenit mult mai simplu.

Andrei Istrate, care a înfiinţat împreună cu doi parteneri RGDA (Romanian Games Developers Association) pentru a oferi un loc comun de discuţie producătorilor independenţi de jocuri, spune că ultimii cinci ani au fost foarte buni pentru domeniu. Studiourile locale sunt mai cunoscute publicului din străinătate decât celui din România: Exosyphen, primul studio românesc în top 5 pe platforma Steam, Mobility Games, eRepublik, Atypical Games, Mavenhut şi altele au început să se dezvolte mai mult în ultimii 5-6 ani, perioadă în care antreprenoriatul în IT în general a început să fie din ce în ce mai încurajat şi mai mobilizat să participe la viaţa economică locală.

Pe fondul contextului favorabil industriei, RGDA îşi propune să comunice mai mult despre „potenţialul imens al industriei şi despre punctele ei forte şi să vorbim mai des despre succesele românilor în această zonă„, să încura-jeze o educaţie mai structurată a viitorilor dezvoltatori şi să atragă atenţia autorităţilor, „deoarece jocurile sunt o industrie care are succes şi care poate fi un contribuitor important la economie, dar care are nevoie de sprijin ca să se poată dezvolta pe măsura potenţialului său".

Istrate argumentează cu faptul că echipe din studiourile româneşti ale companiilor internaţionale au avut un aport foarte mare în dezvoltarea unora din cele mai cunoscute jocuri din lume, precum: FIFA, Assassin’s Creed, Just Dance sau Bubble Witch Saga, iar studiouri locale independente au dezvoltat Hacker Evolution, Frozen Free Fall, Battle Supremacy sau Door Kickers. Ultimii 5-6 ani au fost cei mai explozivi din punctul de vedere al dezvoltării industriei, spune Andrei Istrate, pentru că s-a făcut trecerea de la dobândirea experienţei în companii mari (unde lucrau marea majoritate a dezvoltatorilor) la o maturizare profesională care a dus la apariţia spiritului antreprenorial şi a companiilor care produc jocuri independente („indie companies").

Deşi au fost ani de criză, ultimii ani au reaşezat industria, au făcut-o mai flexibilă, iar pe programatorii români, mai dornici de afirmare. În continuare vă vom prezenta şase poveşti de antreprenori din domeniul IT de la care piaţa are mari aşteptări.