La ora actuală, banca figurează pe locul al doilea în topul ZF-Capital Partners al celor mai valoroase companii deţinute de acţionari români, cu o valoare de 386,1 milioane de euro, după RCS&RDS şi înainte de Interagro. BT este deţinută de acţionari români (în principal SIF-uri şi Horia Ciorcilă) în proporţie de 52,55%, cei străini (în primul rând BERD şi Bank of Cyprus) deţinând 47,45%.

Agenţia Fitch Ratings a confirmat în iulie calificativul BB- pentru datoria pe termen lung, arătând că banca a continuat să-şi amelioreze cota de piaţă în 2010 şi prima parte din 2011, pe fondul reducerii presiunii competitive din partea băncilor concurente cu capital străin. Fitch a remarcat că banca are un portofoliu de credite diversificat şi o pondere relativ redusă a creditelor în valută, raportat la media sectorului bancar. Agenţia de rating a adăugat şi că în 2010 şi prima parte din 2011, banca şi-a reluat creşterea creditării, într-un ritm care a rămas superior celui realizat de băncile concurente. Pentru 2012, Rekkers afirmă că are ca ţintă o majorare a creditării cu 10%, în condiţiile folosirii mai intensive a reţelei de unităţi deja existente şi ale unei creşteri organice, deşi "nu exclude nimic" din principiu nici la capitolul unor posibile achiziţii.

Faptul că acţiunile băncii au scăzut la BVB, în ton cu bursa, "este pentru mine un eşec", spune Robert Rekkers, care consideră că titlurile sunt subevaluate - însă adaugă imediat că are încredere în perspectivele băncii, ceea ce l-a făcut să cumpere mereu pachete de acţiuni TLV. "Chiar dacă nu se reflectă în preţul acţiunilor, Banca Transilvania este o bancă lichidă, bine capitalizată, este pe locul al treilea în sistem şi foarte bine plasată pentru perioada dificilă prin care trecem şi care se va prelungi şi în 2012", subliniază Rekkers, enumerând printre avantajele băncii faptul că este printre puţinele cu capital majoritar românesc. "Fiecare ţară are nevoie de agenţi bancari cu capital local, pentru că aceştia sunt cruciali pentru anumite sectoare importante, cum sunt IMM sau agricultura", explică bancherul, numind cele două segmente care, alături de profesiile liberale (divizia BT pentru medici), sunt printre segmentele predilecte de clientelă pentru BT. În prezent, circa 60% din expunerea băncii pe credite este în lei, iar 40% din beneficiari sunt persoane fizice.

În toţi aceşti ani, banca aproape nu a plătit dividende în numerar, preferând investiţiile şi consolidarea capitalului, iar această politică va continua. Criza a însemnat o lecţie de prudenţă, mărturiseşte el, inclusiv din punctul de vedere al administrării riscului (a constituit, de pildă, provizioane nedeductibile de 300 mil. lei, ca rezervă suplimentară pentru orice eventualitate). Faza actuală, pentru BT, este cea a "investiţiilor inteligente" - în soluţii IT, internet şi mobile banking, produse marcat inovatoare şi orientate spre clientela tânără; Rekkers îl dă drept exemplu pe propriul lui fiu în vârstă de 12 ani, care i-a cerut un BlackBerry, "nu un Nokia fabricat la Cluj şi asta este şi explicaţia pentru care au închis fabrica, faptul că au rămas în urmă faţă de ceea ce cer noile generaţii". Scopul lui Rekkers e ca BT să fie "o bancă <nice to have>", cea mai "IT-driven" instituţie de credit din ţară şi "o bancă iubită, cu magnetism", în ciuda percepţiei publice actuale asupra băncilor şi a bancherilor, ca şi a faptului că profesiunea de bancher nu mai e nici ea ce-a fost până acum câţiva ani ("dacă de la noi pleacă oameni, nu se duc în altă parte în bănci, ci părăsesc cariera de bancher cu totul").

Cât despre viitorul mediului economic, viziunea lui Rekkers nu e prea optimistă când e vorba de rezolvarea crizei din zona euro, dat fiind că "încrederea se câştigă foarte greu şi se pierde foarte uşor", iar aceasta e în esenţă o criză de încredere între investitori şi state. Pentru România însă, bancherul repetă că "jumătatea paharului e plină" - deja am lăsat în urmă mai bine de trei ani de criză, cu tot cu restructurările aduse de ea, aşa încât perioada care a rămas de parcurs până la ieşirea la liman poate încă doi ani e mai redusă. Va mai fi aici Rekkers şi la sfârşitul acestei perioade dificile? "Eu rămân aici cât doresc acţionarii să lucreze cu mine", răspunde el. "Dar m-am ataşat de România, mă simt bine aici", adaugă imediat. Şi-ar face o bancă proprie? Nu, fiindcă o bancă nouă n-ar merita lansată decât ca bancă de nişă, cu produse specializate, în timp ce tendinţa e acum de "back to basics", înapoi la prudenţă, la lichiditate, la esenţa muncii bancherului comercial: "Profesia de bancher n-o să dispară, însă va trebui să se reinventeze".