„În ultimii ani, industria petrolieră a făcut eforturi deosebite pentru a dezvolta această gamă de produse”, descrie el inovaţiile recente ale grupului, fără să precizeze valoarea investiţiilor direcţionate în acest sens.

Managerul MOL spune că în dezvoltarea noii game de carburanţi, compania a avut o abordare diferită, ca urmare a nevoilor diferite ale clienţilor:

„Obiceiurile şoferilor s-au schimbat mult în ultimii ani, fiindcă maşinile au devenit mai inteligente, parcul auto este în continuă creştere, drumurile devin tot mai aglomerate şi drept consecinţă s-a schimbat şi rutina cotidiană”.

Decizia îmbunătăţirii gamei de combustibili a venit în urmă cu câţiva ani, dar, potrivit lui, aceasta s-a dovedit a fi o sarcină complexă, întrucât şi-au propus să ofere noile produse fără creşterea preţului de vânzare; astfel, produsele au fost lansate în 2017, iar în România sunt disponibile de luna aceasta.

„Privind retrospectiv, aş spune că prima provocare a fost să ne înţelegem mai bine clienţii şi aşteptările lor legate de şofat şi de combustibili. Am colaborat cu furnizori de aditivi de cea mai bună calitate pentru a găsi o reţetă de combustibili care să satisfacă la maximum nevoile clienţilor, dar în acelaşi timp să păstreze un echilibru bun cu investiţiile suplimentare necesare de-a lungul actualului lanţ de aprovizionare”, descrie Paşcui paşii făcuţi în dezvoltarea noilor produse.

În România, motorina comercializată până în prezent sub numele Tempo Plus Euro Diesel a fost înlocuită de noua EVO Diesel, iar Benzina Tempo Plus 95 fără plumb a fost înlocuită de sortimentul Benzină EVO 95. Modificări au avut loc şi în gama premium, unde motorina comercializată sub numele de EVO Diesel a fost înlocuită din octombrie cu produsul EVO Diesel Plus, iar benzina premium comercializată sub numele Benzină EVO a fost înlocuită cu produsul Benzină EVO 100 Plus.

În ceea ce priveşte viitoarele tendinţe ale pieţei, specialistul MOL este de părere că în continuare multe persoane cumpără maşini la mâna a doua, ceea ce înseamnă că şi în viitorul apropiat vor apela tot la oferta de maşini cu motoare Diesel, venite din Europa de Vest. „Pentru scopuri comerciale, motorina va rămâne probabil cea mai bună opţiune, fiindcă asigură eficienţă superioară, autonomie extinsă şi o durată de viaţă mai îndelungată a motorului”.

Migraţia spre anumite tipuri de motoare se va face atât în funcţie de dezvoltările tehnologice din zona combustibililor alternativi, dar şi de deciziile luate de guverne cu privire la stimulentele acordate şi/sau impozitarea diferită, în funcţie de tipul de motor (pe motorină, pe benzină, GPL, electric, CNG (gaz natural comprimat etc.) cât şi în ceea ce priveşte taxarea diferită (supra acciza) pentru maşini cu combustibili fosili şi combustibili alternativi.

Rafael Paşcui este de părere că nu vor exista schimbări semnificative în materie de combustibili fosili în următorii 10 ani, însă subliniază că în cadrul grupului MOL şi-au propus să îmbunătăţească în continuare calitatea combustibililor oferiţi, atât pe cei standard, cât şi din gama premium.

Compania pe care o reprezintă şi-a propus să aibă un rol major şi în alimentarea maşinilor cu electricitate. Iar dacă în prezent, infrastructura existentă nu susţine dezvoltarea acestei nişe – în România, de pildă, există circa 100 de staţii de încărcare pentru autovehiculele electrice - companiile din cadrul grupului MOL şi-au conturat planurile şi în această direcţie.

Compania dezvoltă, în cadrul unui proiect intitulat NEXT-E, alături de companiile din grupul E.ON, precum şi de producătorii auto Nissan şi BMW, prima reţea de încărcătoare electrice care va traversa 6 ţări europene, printre care şi România.

Prin intermediul proiectului NEXT-E vor fi instalate 222 de staţii standard de încărcare rapidă (50 kW) şi 30 de staţii de încărcare ultrarapidă (150-350 kW), creându-se astfel o infrastructură esenţială pentru încărcarea vehiculelor electrice în Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia şi România. În România vor fi instalate, în cadrul acestui proiect, 40 staţii de încărcare rapidă a vehiculelor electrice; 19 staţii vor fi instalate de către E.ON Energie România, care va susţine această investiţie printr-o finanţare nerambursabilă din fonduri europene, în valoare de peste 1 milion de euro. Alte 21 de staţii vor fi instalate de MOL România.

Iar dacă acum produsele non-combustibili au deja o pondere din ce în ce mai mare în profitul unei staţii de benzină, MOL şi-a propus ca până în 2021 să genereze un EBITDA de 450-500 de milioane de dolari la nivel de grup pe segmentul de servicii pentru clienti, categorie care include partea de non-fuel. Dezvoltarea acestui segment vine în contextul în care grupul ungar pariază pe trecerea dinspre retailul tradiţional de combustibil către un mix de soluţii construit şi pe zona non-fuel care să răspundă schimbărilor venite din partea consumatorilor.

În această direcţie, compania şi-a propus să dezvolte, în acest interval de timp, peste 750 de staţii Fresh Corner (în care sunt vândute alimente proaspete, produse local dacă este posibil), iar 30% din marja totală de profit să fie adusă de vânzările de produse care nu ţin de carburanţi. Compania şi-a propus totodată ca peste 80% din creşterea profitului în acest interval de timp, la nivelul Europei Centrale şi de Est, să fie adusă de produsele non-carburanţi. Compania vrea să lanseze şi un concept de drive through, cu posibilităţi de precomandă. În prezent, MOL a implementat conceptul Fresh Corner în 67 de staţii din România şi în 350 la nivelul Europei Centrale si de Est.

Diversificarea activităţii companiei merge însă mai departe de atât, iar strategia acesteia vizează şi mutarea accentului de la producţia de carburanţi, spre folosirea hidrocarburburilor în dezvoltarea produselor petrochimice. Anul acesta, MOL a anunţat semnarea acordurilor de licenţă cu Evonik IP şi thyssenkrupp care vor permite companiei să producă propilenoxid (oxid de propilenă), o componentă cheie pentru producerea poliolilor. MOL îşi propune astfel să devină un producător important de polioli, un produs intermediar cu valoare ridicată utilizat în industria automobilelor, a ambalajelor şi a mobile, potrivit reprezentanţilor companiei. 

Acordurile semnate deja reprezintă prima etapă în implementarea strategiei pe termen lung MOL 2030, care prevede alocarea a aproximativ 1,9 miliarde de dolari pentru investiţii în proiecte transformaţionale în domeniul produselor chimice şi petrochimice, pentru perioada 2017-2021. Complexul industrial, care va fi construit în Ungaria, va fi cel mai mare proiect investiţional al grupului MOL pentru perioada 2017-2021, pe baza investiţiilor existente.

La fel ca MOL, companii petroliere la nivel global şi local, dar şi firme din zona utilităţilor ies treptat din acea imobilitate care-i caracteriza pe giganţii din energie, aceasta fiind în sine o revoluţie la nivelul acestei mega-industrii. Deodată, consumatorul are mai multe opţiuni de a ajunge dintr-o parte în alta iar maşina proprie nu mai este o idee la fel de apetisantă pentru millennials sau generaţiile şi mai tinere. Calea Victoriei este tot mai ocupată de biciclişti, trotinetele electrice sunt tot mai prezente în zone precum Aurel Vlaicu. Odată cu această democratizare” a mobilităţii, lupta pentru cota de piaţă a furnizorilor tradiţionali de carburanţi devine acerbă. Cuplaţi-vă centurile de siguranţă pentru că drumul spre benzinăria viitorului nu a fost vreodată mai interesant!