Ca piaţă telecom, dacă ne uităm la varietatea ofertelor, la calitatea serviciilor şi la cât de scăzute sunt preţurile, România este printre cele mai competitive şi avansate din UE27: "Dacă ne uităm la PIB pe cap de locuitor, se poate spune că e rezonabil să fie preţuri mici, însă şi când comparăm preţurile şi PIB pe cap de locuitor în mai multe ţări europene, concluzia rămâne că este o piaţă foarte competitivă". Managerul adaugă, spre exemplificare, că anul trecut, în toamnă, când Orange România a lansat campania de promovare pentru serviciile 3G în reţeaua de metrou din Bucureşti, le spunea unor colegi din alte ţări să viziteze orice reţea de metrou dintr-o capitală occidentală şi să-i arate măcar una unde viteza de transfer al datelor e mai mare.

O altă caracteristică a pieţei româneşti, după Jean-François Fallacher, este faptul că serviciile mobile sunt mult mai prezente aici în comparaţie cu orice altă piaţă vestică. Dezvoltarea serviciilor fixe este mai puţin avansată decât în alte ţări, din motive istorice, aşa încât tot mai mulţi consumatori se orientează aici spre serviciile mobile, inclusiv de acces la internet. În privinţa diferenţelor dintre români şi alţi europeni, din punctul de vedere al comportamentului în raport cu serviciile telecom, nu se poate spune că am fi mai vorbăreţi ca alţii ("niciodată nu se poate spune că oamenii vorbesc prea mult", râde şeful Orange România), ci doar că românii tind, în medie, să folosească mai mult telefonul pentru conversaţii şi mai puţin pentru trafic de SMS, diferenţele în funcţie de categoriile de vârstă rămânând însă aceleaşi ca peste tot, cu predilecţia clară a adolescenţilor pentru SMS şi reţele sociale în dauna serviciilor de voce (tată a patru copii, Jean-François Fallacher recunoaşte că la acest capitol, copiii sunt "cel mai bun instructor").

În fine, din punctul de vedere al uzului smartphone-urilor, "e încă loc de îmbunătăţire în raport cu ţările occidentale", având în vedere că penetrarea mai aproape de 15% decât de 40%, cât e în Franţa, "însă evoluţia e destul de rapidă". Serviciile 4G bazate pe tehnologia LTE, care permite conexiuni mobile de date cu viteze de 100 Mbps şi peste, sunt următorul pas pentru piaţa de telecom din România, iar el va fi făcut odată cu licitaţia ce va fi organizată anul acesta de stat pentru atribuirea de noi licenţe, urmând ca frecvenţele pentru 4G să fie disponibile în aprilie 2014.

În ce priveşte participarea Orange la licitaţie, Jean-François Fallacher afirmă că grupul este dornic să aducă această tehnologie în România, cerând de la autorităţi "doar predictibilitate şi corectitudine" în stabilirea termenilor licitaţiei. Îşi explică însă preocuparea pentru preţurile licenţelor, la care s-a mai referit şi cu alte ocazii, prin faptul că reţelele 4G şi noile terminale necesare sunt scumpe în sine, dincolo de observaţia generală că "industria telecom consumă capital mai intensiv decât industria oţelului", iar în România "criza s-a terminat, dar redresarea încă întârzie", astfel încât Orange, care vine după un an de scădere a veniturilor şi a numărului de clienţi ce n-a ocolit niciunul dintre operatori, rămâne atentă la costuri.

În acelaşi timp, managerul a vrut să dea asigurări că "noi suntem de 15 ani un bun cetăţean al ţării. Cu tot cu angajaţii, partenerii şi subcontractorii, folosim aici serviciile a peste 6.000 de oameni. Iar de investit, tot ce investim rămâne aici, reţelele noastre rămân aici, nu e ca şi cum delocalizăm o fabrică a Orange din România", continuă el, făcând aluzie la evenimentul creat de plecarea Nokia. "Suntem decişi să investim aici, aşa cum am dovedit-o şi în trecut", afirmă managerul, amintind că în 2011 grupul francez a investit aproape 120 mil. euro şi intenţionează să investească până în 2013 o sumă similară.