"Suntem aliniaţi în mare măsură la nivelul marjei operaţionale cu cifrele grupului Holcim. Diferenţa dintre marjele nete ale grupului şi ale Holcim România a fost cauzată de cheltuielile de investiţii din ultimii ani. Marjele de profit nete sunt afectate şi de cotele de impozit pe profit care sunt diferite de la o ţară la alta, mai ales la nivel consolidat", spune Daniel Bach, şeful Holcim. Compania a investit pe piaţa locală începând cu 1997 până în prezent circa 700 de milioane de euro, cel mai important proiect al companiei fiind modernizarea liniei de producţie şi de distribuţie de la fabrica de ciment de la Câmpulung. Acolo au fost alocate fonduri de peste 170 de milioane de euro în perioada 2005-2010.

Cu excepţia Holcim România, care în ultimii cinci ani a avut în general marje de profit apropiate de cele ale grupului, subsidiarele locale ale Lafarge şi HeidelbergCement au reuşit să întreacă grupul în termeni de profitabilitate. La nivel de grup, Lafarge a înregistrat marje între circa 4 şi 11% în ultimii cinci ani, dar profitul filialei din România nu a coborât sub 32%, atingând chiar peste 44% în 2008, anul de glorie al cimentiştilor. Aceeaşi situaţie şi în cazul Carpatcement, care a avut marje apropiate de 30% în ultimii cinci ani, în condiţiile în care la nivel de grup, indicatorul a coborât în unii ani şi la puţin sub 2%. n 2010 Carpatcement a generat 11% din profitul net al HeidelbergCement, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza rapoartelor financiare din 2010.

Ce spun însă companiile despre această situaţie? "Nu credem că este relevantă comparaţia la nivelul profitului net între rezultatele obţinute la nivel internaţional şi rezultatele dintr-o singură ţară, pentru că la nivelul grupului se regăsesc şi costuri de finanţare semnificative aferente proiectelor de creştere strategică a acestuia", spune Florian Aldea, directorul general al Carpatcement. El explică în continuare că deşi la nivel local, marja s-a ridicat la 30%, în realitate profitul operaţional a fost de 20%, restul fiind venituri din alte activităţi sau vânzări de active. "Putem face însă o comparaţie între marja profitului operaţional înregistrat la nivel de ţară şi cea înregistrată la nivel de regiune, Europa de Est-Asia Centrală. Potrivit raportului anual pe 2010 al grupului, s-au situat la un nivel apropiat", potrivit lui Aldea.

ntrebarea care rămâne pe buzele tuturor atunci când vine vorba de industria cimentului este însă: cum scoţi bani din piatră seacă? Pentru că până la urmă, producţia de ciment începe în cariera de calcar şi se termină în silozurile de ciment. Mai departe, cimentul se transformă, în amestec cu apă, nisip, pietrişuri şi alţi aditivi, în beton, potrivit heidelbergcement.ro.

Noul director de la Carpatcement arată că în spatele procesului de producţie, care poate părea la prima vedere extrem de complicat, stau strategii bine puse la punct. "Rezultatele pozitive obţinute de compania noastră în 2010 au fost posibile datorită unui management adecvat al costurilor, corelat cu un management al riscurilor, dar şi colaborărilor strategice pe care le-am avut cu partenerii noştri şi datorită relaţiilor de încredere pe care le-am construit în timp cu clienţii şi furnizorii noştri", explică Aldea.

Ce se va întâmpla însă anul acesta şi care sunt estimările privind producţia de ciment la nivel naţional? Piaţa cimentului a reuşit să-şi revină uşor în 2011, în condiţiile în care producţia a crescut cu 8,1% în primul semestru, la 3,18 milioane de tone. Vânzările interne au avansat cu 2,4%, la 2,95 milioane de tone, potrivit patronatului din industria cimentului, CIROM. Cifrele sunt confirmate şi de jucătorii din piaţă, care vorbesc deja de rezultatele la nouă luni. "n ciuda contextului economic dificil, am reuşit să obţinem rezultate satisfăcătoare în primele nouă luni ale anului 2011. Vânzările s-au situat la un nivel similar cu cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2010. Având în vedere că proiectele anunţate de stat nu au demarat încă, cât şi întârzierea lucrărilor mari de infrastructură, consumul a fost susţinut de proiecte individuale şi consumatorii mici", spune Aldea de la Carpatcement.

Speranţele sale se îndreaptă către anul 2012, când "probabil" vom putea vorbi de o revenire mai puternică a pieţei, în condiţiile în care România are nevoi mult mai mari de investiţii decât alte state din Uniunea Europeană. "Dacă guvernul va respecta programul de lucrări de infrastructură promise, probabil că ponderea acestora în piaţa construcţiilor se va mări faţă de lucrările rezidenţiale", adaugă Aldea. Astfel, el apreciază o revenire reală a pieţei doar când vor exista şi finanţările pentru lucrări. n plus, este nevoie ca investitorii privaţi să îşi recapete încrederea în mediul de afaceri. n acest context, Carpatcement estimează creşteri ale pieţei locale a cimentului de până la 2-5% anul viitor, însă Aldea atenţionează că nu poate fi cuantificat încă impactul pe care apariţia unui nou val de criză l-ar putea avea asupra acestei industrii.

Despre viitoarele turbulenţe economice vorbeşte şi Daniel Bach de la Holcim. "Există o mare incertitudine în ceea ce priveşte dezvoltarea investiţiilor private şi, în particular, a celor din construcţii, având în vedere potenţialul impact pe care l-ar putea avea asupra României revenirea recesiunii în Europa şi America de Nord."