PUNCTUL DE PLECARE, ENERGIA

Într-o lume în care competiţia dintre companii se ascute tot mai mult, iar metodele de eficientizare sunt tot mai preţioase, nu este de mirare că orice avantaj pe care îl poate oferi tehnologia este bine primit de tot mai multe domenii. „Operatorii din domeniul energetic sunt foarte interesaţi să dezvolte servicii M2M. În centrul nostru de testare pot vedea în ce fel se poate folosi această tehnologie şi este tot mai clar şi interesul companiilor din alte domenii, de la retaileri, companii din domeniul automotive, din domeniul FMCG şi al serviciilor financiare“, afirmă Lause. Conform estimărilor Analysis Mason, în România până la finalul anului ar putea fi 730.000 de SIM-uri M2M conectate. Iar previziunea este că acest număr se va dubla în următorii 4-5 ani. „Este un potenţial uriaş pe această piaţă, la nivel local“, declară Lause. România are un potenţial imens de a fi un veritabil lider în domeniul tehnologiei M2M, în opinia lui, pentru că în această ţară există un număr mare de oameni talentaţi în domeniul IT şi multe companii sunt interesate să dezvolte soluţii M2M care să poată fi aplicate oriunde în lume.

Tot el spune că Vodafone este în mod clar lider pe acest segment, cu o cotă de peste 50%, iar în acest moment companiile din domeniul energetic sunt cele care deja au tehnologie M2M, adică Electrica, E.ON, Enel şi CEZ – „toţi sunt clienţii noştri pentru M2M, iar Vodafone are 90% din cota de piaţă pentru M2M la companiile din energie“.

În contoarele electrice instalate la consumatorii casnici şi industriali există un cip, nu un SIM Vodafone sau al altui operator din domeniul telecomunicaţiilor, care facilitează colectarea de la distanţă a informaţiilor despre consumatori astfel încât nu mai este necesar ca un angajat al companiei de electricitate să ciocănească la uşă pentru a face citirea indexului. În plus, cardul poate oferi şi informaţii suplimentare, despre periodicitatea consumului, de pildă.

De regulă, spune Markus Lause, preţul de conectare pentru un SIM adecvat serviciilor M2M poate varia de la 0 la 3 euro, în funcţie de contract, iar pentru o conexiune internaţională preţul poate trece de 10 euro. „Cipurile instalate sunt foarte ieftine, iar tehnologia M2M va deveni în curând accesibilă în zone foarte largi, în domenii foarte variate“, susţine Lause. Iar Vodafone, pentru a impulsiona segmentul serviciilor M2M, derulează o campanie de promovare prin intermediul căreia va oferi gratuit fiecărui client, până la finalul acestui an, primele 50 de SIM‑uri M2M. „Iniţiativa lansării serviciilor M2M este una globală, dar reacţia pe care am avut-o până acum din partea clienţilor noştri din domeniul energiei arată cât de rapidă poate fi evoluţia acestui tip de tehnologie pe plan local“, afirmă reprezentantul operatorului de telefonie.

SIM-urile pot fi vândute clienţilor la bucată sau ca parte a unui pachet ce cuprinde software-ul, implementarea, monitorizarea (deşi sunt clienţi, de exemplu băncile, care nu doresc să externalizeze serviciile de supraveghere video). Pentru a lansa aceste servicii, Vodafone a început în urmă cu un an şi jumătate proiecte pilot, 70 de clienţi fiind implicaţi în programul de testare a celor patru soluţii M2M lansate recent.

ÎN PAS CU LUMEA

În ce priveşte gradul de acceptare a tehnologiilor M2M, România este în linie cu ce se întâmplă la nivel mondial. „Din punctul meu de vedere, singurele două ţări mai avansate la acest capitol sunt Germania şi SUA, în rest nivelul este cam acelaşi peste tot. Dar potenţialul şi oportunitatea pentru România sunt mai mari, graţie talentelor din IT. De câte ori vorbim cu companii mici, aflăm că vor să inoveze, să găsească soluţii nu numai pentru piaţa românească, ci şi pentru cea europeană“, spune Markus Lause.

M2M este parte din ceea ce se numeşte Internet of Things, conceptul din spatele dispozitivelor interconectate, care nu este tocmai o noutate în industria hi-tech, însă pare să devină centrul atenţiei pentru tot mai multe companii din domeniu. Despre obiecte dintre cele mai variate din viaţa de zi cu zi care să comunice între ele şi să fie controlate de pe un dispozitiv central şi indispensabil pentru consumatori, cum este astăzi telefonul mobil inteligent, se vorbeşte încă din anii ’90. Diferenţa este că pe atunci tehnologia era foarte scumpă, greoaie şi adresată mai degrabă mediului de business decât consumatorului final. În ultimii ani însă inovaţiile au demonstrat că se poate contrariul. „Convergenţa electronicelor, computerelor şi conţinutului este pusă în discuţie de 20 de ani. Este însă deja oarecum reală, în sensul că telefonul, tableta, calculatorul, televizorul sau maşina au capacitatea de a se conecta între ele“, comentează Patrick Moorhead, analist în cadrul Moor Insights & Strategy.

Soluţiile lansate de Vodafone fac lucrurile mute să vorbească, dar există deja multe companii care au ales să producă deja lucruri inteligente. Sistemul de operare Android, cel mai răspândit din lume pentru telefoanele inteligente, este integrat în tot mai multe dispozitive, precum frigidere sau maşini de spălat, în vederea interconectării tuturor aparatelor din locuinţă prin wi-fi. Frigiderul Smart Thing produs de LG sau proiectorul PicoPix al Philips sunt doar câteva exemple. Iar IBM investeşte deja de ani buni în tehnologii şi sisteme pentru clădiri şi oraşe inteligente, prin care să poată fi gestionate informatic resurse precum utilităţile la nivelul unui oraş întreg. În primăvara acestui an IBM anunţa că va investi 3 miliarde de dolari în următorii patru ani într-o nouă divizie pentru internetul lucrurilor, care îşi propune să ajute clienţii să strângă şi să analizeze datele înregistrate de smartphone-uri şi alte dispozitive dotate cu senzori.

Investiţia anunţată de IBM intră în linie cu alte acţiuni întreprinse de mai multe companii din domeniul IT, care vizează extinderea în domeniul internetului lucrurilor, care presupune conectarea obiectelor banale, de la automobile la electrocasnice şi corpuri de iluminat, prin echiparea acestora cu senzori, cipuri şi conectivitate wireless. Şi alte companii, ca General Electric, Microsoft, Google sau Cisco Systems, dar şi numeroase start-up-uri mizează acum pe dezvoltarea acestui segment de activitate. Conform estimărilor IDC, piaţa dispozitivelor şi soluţiilor inteligente va ajunge la o valoare anuală de 1.700 de miliarde de dolari, din care SUA îşi va adjudeca un sfert, iar Europa în jur de 20%.

Lucrurile inteligente din case sau companii inteligente se înmulţesc pe zi ce trece, iar conectarea lor va produce modificări majore, similare poate felului în care telefonul mobil şi-a pus amprenta deopotrivă asupra consumatorilor dar şi a modelelor de afaceri.