Iar Vodafone a lansat recent o soluţie prin care, datorită conectării unui device, mai mic decât o cutie cu şerveţele, la un vehicul, o sumedenie de informaţii sunt disponibile şi accesabile de pe calculator sau de pe telefon inteligent. „Iată, putem vedea unde se află maşina, care dintre colegii noştri o conduce, cu ce viteză se deplasează sau traseul pe care l-a parcurs până acum“, explică Markus Lause demonstraţia practică din cadrul conferinţei de presă. Dispozitivul care se amplasează pe orice tip de vehicul are o durată de viaţă de şapte ani şi oferă o gamă largă de informaţii despre vehiculul pe care este instalat – locaţia lui în timp real, consumul de carburant, detalii despre traseul parcurs, estimare de timp a momentului în care ajunge la destinaţie, informaţii despre greutatea încărcăturii, durata şi numărul de opriri.

Toate aceste informaţii sunt afişate pe un dashboard (panou de bord), care arată toate informaţiile transmise de echipamentele instalate pe vehicule. Soluţia a fost dezvoltată îndeosebi pentru companiile care deţin flote auto şi pentru firmele care au activităţi în domeniul logistic. Desigur, dispozitivul în sine nu este suficient pentru ca serviciul de fleet management/asset tracking să fie funcţional, este necesar şi un soft, iar operatorul de telecomunicaţii poate asigura instalarea soluţiei, mentenanţa şi alte servicii auxiliare.

FRIGIDERUL CARE SPUNE DE CÂTE ORI SE DESCHIDE UŞA

Un retailer poate şti când a cumpărat un anume frigider, că se află într-un magazin, dar acest aparat nu oferă informaţii. „Frigiderele sunt acum mute, stau într-un colţ şi nu prea ştim nimic despre ele. Or, dacă luaţi acest device, care nu este la fel de sexy ca un iPhone, şi îl amplasaţi la un frigider, transformaţi acel frigider într‑unul inteligent, parte din industria 4.0, şi poţi să faci o mulţime de lucruri cu el“, spune Markus Lause, care ţine în mână cutia gri care poate face frigiderul să vorbească. El prezintă soluţia Connected Cabinets şi argumentează că tocmai cutia respectivă poate spune, conectată la softul potrivit, exact locul în care se află frigiderul, dacă se mişcă sau nu, permite realizarea de la distanţă a setărilor necesare pentru a creşte sau a scădea temperatura de pe rafturile sale şi poate spune chiar câte produse sunt în frigider. „Astfel, dacă este foarte cald afară, iar consumul de energie pentru un dozator de îngheţată creşte, puteţi modifica preţul în mod automat. Puteţi şti de câte ori se deschide uşa frigiderului şi de câte ori cumpărătorul a luat – sau nu – ceva de pe rafturi, care este consumul de energie şi când creşte acesta“, adaugă reprezentantul Vodafone.

Toate informaţiile colectate de la astfel de frigidere pot fi afişate pe tabloul de bord, iar informaţiile pot fi accesate şi de pe terminale mobile, fie ele smartphone sau tablete. „Clienţii din retail ne spun că în afacerea lor cele mai mari costuri sunt chiria şi factura la energia electrică. Pentru un retailer consumul de energie electrică poate scădea cu procente de câte două cifre prin controlul energiei consumate de frigidere.“ Mai mult, reprezentantul Vodafone susţine că preţul instalării acestei soluţii se amortizează în circa un an, graţie economiei pentru consumul de energie electrică al echipamentelor. Iar scenariul se regăseşte, într-o formă sau alta, şi în cazul celorlalte trei soluţii lansate de Vodafone.

ECRANELE INTELIGENTE. ŞI NU NUMAI

Nu, nu este vorba despre televizoarele smart, ci despre soluţia Digital Media Signage, lansată de Vodafone, prin care ecranele folosite de companii, fie în spaţiile de vânzare, fie în cadrul companiilor, sunt transformate în echipamente inteligente. „O mare parte din clienţii noştri din retail, de pildă farmacii sau bănci, au investit energie în a instala ecrane TV în spaţiile lor comerciale“, povesteşte Markus Lause. Dar ecranele nu sunt suficient de inteligente şi pe ele pot rula fie programele unui furnizor de televiziune, fie filme de prezentare. „Dacă vrei să schimbi ceea ce rulează pe ecrane, trebuie să ajungi în locaţia respectivă pentru a face modificarea“, explică reprezentantul Vodafone. Or, acest lucru se poate dovedi destul de complicat, în cazul unei companii care are sute de spaţii în întreaga ţară; device-ul conectat la ecrane permite controlul acestora de la distanţă, iar compania poate difuza propriul conţinut după bunul plac, cu beneficiile de rigoare.

Lause dă drept exemplu faptul că difuzarea unei reclame la un produs într-o farmacie din reţeaua Dona determină creşterea numărului de întrebări referitoare la acel produs cu 15%, iar vânzările pot fi mai mari chiar şi cu 30%. În plus, cu acest sistem reţeaua de farmacii, sau orice retailer, poate ţine evidenţa şi poate arăta de câte ori a rulat un material publicitar, iar acest serviciu se poate monetiza.

O altă zonă pentru care sunt disponibile acum soluţii M2M este cea a camerelor video, care pot difuza imagini urmărite de angajaţii de la securitate pe ecrane, dar pentru aceştia devine dificil de urmărit zeci, poate chiar sute de astfel de imagini. Prin serviciul M2M de supraveghere, camerele video, fie digitale sau analoage, sunt transformate în sisteme inteligente şi pot de pildă să transmită alerte automate în cazul în care detectează mişcare în aria lor de acoperire, iar acest lucru nu ar trebui să se întâmple. „În aceste situaţii, imaginile pot apărea instantaneu pe ecrane. Noi le folosim pentru a ne supraveghea şi proteja reţeaua, dar şi pentru magazinele noastre“, susţine Lause.

În plus, din discuţiile cu retailerii a aflat că aceştia îşi doresc şi alte utilităţi, de exemplu să vadă în detaliu un anumit produs dintr-un magazin. Iar şefii retailerilor de modă ar vrea – fără să se deplaseze în spaţiul de vânzare – să vadă, de pildă, cum este adusă şi aşezată în magazin o nouă colecţie. Camerele inteligente pot arăta toate aceste lucruri, pot număra clienţii şi să ţină evidenţa traficului pe segmente orare sau zone din magazin. „Camerele de luat vederi inteligente mai pot avea şi alte utilităţi, de pildă în cazul în care la rândurile de la casele de marcat sunt mai mult de 4-5 oameni să se declanşeze o alarmă care să ceară deschiderea unei noi case de marcat“, mai spune Markus Lause.