Profesorul a inclus în studiu angajaţi din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa pentru a afla în ce medii lucrează, ce-şi doresc de la un spaţiu de muncă şi ce impact au elementele naturale în birouri. Potrivit sondajului, cele mai dorite elemente în construcţia unui spaţiu de lucru sunt: lumina naturală (42%), liniştea (22%), vederea la apă (20%), plantele naturale (18%), culorile aprinse (15%). De asemenea, studiul arată că angajaţii care lucrează în birouri cu elemente naturale (lumină, plante etc) se simt mai bine (13%) şi sunt cu 8% mai productivi şi mai creativi. În plus, companiile pot profita de pe urma acestor clădiri, deoarece performanţa unui angajat este crucială în succesul firmei.

Potrivit raportului „Economics of biophilia” (Date economice despre conceptul biofilic), natura are impact şi asupra sănătăţii angajatului; implicit şi asupra profitul firmei pentru care lucrează. Spaţiile verzi şi lumina naturală reduc absenteismul, fac ca muncitorii să muncească mai cu spor şi scad rata de îmbolnăvire a angajaţilor. „Noul tip de angajat are alte necesităţi, care implică un spaţiu smart şi inovativ care oferă o stare de bine. Pe de altă parte, angajatorii vor să le ofere spaţii care să stimuleze productivitatea şi profitabilitatea”, spune şeful Transilvania Construcţii.

Ce presupune construirea unui astfel de loc? „Înseamnă alegerea cu atenţie a materialelor, a produselor folosite pentru construcţie, proiectare şi management. De asemenea, înseamnă încorporarea plantelor în mediul de lucru”, spune Chris Garvin, fondatorul firmei de consultanţă arhitecturală Terrapin.

Clujenii de la Transilvania Construcţii au încercat să aplice aceleaşi principii şi tehnologii sub forma unui concept pe care ei îl numesc „soulful office building”, care presupune schimbarea spaţiului de birouri tradiţional într-unul cu spaţii verzi, lumină naturală şi soluţii hi-tech. „Un spaţiu care «respiră» şi care oferă un impuls de energie şi productivitate”, spune Timofte.

Ce presupune realizarea unei astfel de construcţii, în ce fel este diferită de o dezvoltare tradiţională? „Presupune, în primul rând, să anticipăm cum vor evolua serviciile şi facilităţile în viitor şi în această direcţie să implementăm soluţii care vor fi actuale şi în 5, 10 şi poate chiar 20 de ani.”

Între soluţiile tehnice folosite pentru designul eco, reprezentantul Transilvania Construcţii enumeră: podeaua tehnologică, instalaţiile de curenţi slabi, sistemul BMS (Building Management System), care are ca obiectiv monitorizarea şi controlarea surselor energetice ale clădirii cu scopul reducerii consumurilor şi optimizării funcţionării. În plus, sistemele de încălzire, ventilaţie şi răcire a aerului sunt controlate prin sistemul de management al clădirii, iar chiriaşii pot controla temperatura, pot eficientiza costurile şi programa un nivel precis de temperatură; se pot face şi economii de energie prin utilizarea unui convertor de recuperare a căldurii prin intermediul sistemului conectat la circuit. „Soluţiile tehnice au fost gândite pentru a revoluţiona şi pentru a fi actuale şi în anul 2020. Dar cel mai important gând pentru care au fost iniţiate aceste soluţii este tăierea costurilor operaţionale pentru chiriaşi şi gestionarea unei clădiri smart care prezintă un nivel de sustenabilitate înalt, prietenos cu natura”, spune Timofte.

Transilvania Construcţii a preluat anul trecut structura clădirii şi a finalizat proiectul. „Am reuşit o reconversie a unui spaţiu tradiţional din beton şi sticlă într-unul green într-o timp record, care a avut costuri mari de moment însă cu o durată de viaţă economică mai mare”, spune şeful companiei Transilvania Construcţii. Dă ca exemplu iluminatul LED, care la momentul achiziţiei este cu 50% mai scump decât cel tradiţional, însă pe termen lung reduce costul energiei electrice cu până la 70%. Clădirea este dotată cu parcări de biciclete, dar şi cu două staţii de încărcare pentru maşini electrice.