ALBA-NEAGRA PE PIATA

"Reteaua de care dispun este foarte mare, dar nu este folosita la potential maxim. Loteria ar putea produce mult mai multi bani decat in prezent daca s-ar folosi de acest atu", sustine Sorin Constantinescu, presedintele Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania si directorul general al cazinoului Regent din hotelul bucurestean Novotel. La nivel national, agentiile loto formeaza cea mai ampla retea comparativ cu cazinourile sau casele de pariuri, dar cu toate acestea Loteria are o cota de doar aproximativ 18,5% din piata totala a jocurilor de noroc din Romania, mai exact banii cheltuiti de romani anual in acest sens, conform calculelor BUSINESS Magazin, estimata la peste 1,7 miliarde de euro cu tot cu cea neagra. "Cazinourile, pariurile sportive si aparatele de jocuri insumeaza anul trecut 600 de milioane de euro, de patru ori mai putin fata de perioada de dinainte de criza", spune Constantinescu. La calcul se mai adauga jumatate de miliard de euro din jocurile online si alte 325 de milioane de euro din piata neagra cu aparate si mese de jocuri.

Jocurile de noroc inseamna o sursa consistenta de bani lichizi pentru economie. Numai anul trecut, incasarile la bugetul de stat de la cazinouri, case de pariuri si companii care opereaza aparate de jocuri a fost de 250 de milioane de euro, din care 160 de milioane de euro au provenit din taxele fixe - 2.000 de euro pentru fiecare aparat de joc si 5.000 de euro pentru fiecare masa de poker, ruleta sau blackjack, la care se adauga si taxele de licenta, potrivit Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania. "Regent plateste lunar la buget 400.000 de euro", spune Sorin Constantinescu despre unul dintre cele 13 cazinouri ramase in tara, in conditiile in care inainte de criza erau cam 25. Restul au dat faliment in ultimii doi ani, presati de taxele tot mai mari si de banii din ce in ce mai putini alocati de pasionatii de jocuri de noroc pe fondul situatiei economice dificile.

"Jocurile de noroc simt pulsul cash al pietei. In acest moment, concluzia e ca nu mai sunt bani lichizi pe piata", mai spune Constantinescu. Pentru cazinouri a devenit deja imposibil sa-si mai acopere macar cheltuielile, motiv pentru care patronii aduc destul de multi bani de acasa. O contributie la aceasta situatie a avut si disparitia jucatorilor cu bani, cam 40 de oameni care inainte de 2008 erau dispusi sa cheltuie de cateva sute de mii de euro si pana la milion intr-o singura noapte la mesele de poker. Au mai ramas acum doar cel mult 10, iar comportamentul lor s-a schimbat destul de mult; daca in vremurile bune, castigau si continuau jocurile in alte cazinouri, miscare care asigura astfel castiguri pentru majoritatea cazinourilor, acum pleaca cu orice suma in plus fata de suma initiala.

Cei mici si-au diminuat si ei bugetul pus la bataie. De la o suma medie de 400 de euro per client, in conditiile in care acum piata bucuresteana a cazinourilor este formata de aproximativ 10.000 de clienti pe luna, s-a ajuns acum la o medie de sub 100 de euro. Rulajul cat mai mare care asigura castiguri a devenit astfel o Fata Morgana in aceste vremuri pentru patronii de cazinouri. "A devenit un produs de lux. Cei care jucau in cazinou s-au orientat acum spre aparate, iar cei de la aparate au mers spre pariuri", sustine Sorin Constantinescu. Practic, s-au diminuat sumele cheltuite, dar dorinta de joc a ramas la fel de mare in randul consumatorilor, motiv pentru care acestia n-au facut decat sa se reorienteze catre alternative mai putin costisitoare.