CRESTERI SI SCADERI

In moneda nationala, compania a avut in 2009 cel mai frumos bilant contabil din ultima perioada, cu incasari de 1,4 miliarde de lei, in crestere cu aproape 15% fata de anul precedent si un profit net de 150 de milioane de lei care s-a majorat fata de 2008 cu aproape 32%. In euro insa, lucrurile n-au mai aratat insa la fel de bine, avand in vedere minusul de aproape zece milioane de euro din cifra de afaceri, pana la 336,7 milioane de euro; profitul mai mare cu aproape 15 procente raportat la moneda europeana, de 35,6 milioane de euro, a fost suficient sa compenseze.

In ansamblu, anul trecut a fost unul destul de prost pentru jocurile loteristice. S-a facut simtita destul de mult scaderea puterii de cumparare, precum si scaderea consumului pe fondul banilor mai putini la salariu, al precautiei vizavi de cheltuieli si al eforturilor de a economisi cat de putin pentru vremuri chiar mai grele. Loteria Romana a tras linie cu o cifra de afaceri in minus indiferent de moneda luata in calcul, mai exact de 1,1 miliarde de lei (262,2 milioane de euro). Scadere care s-a resimtit nu numai in cadrul companiei, ci si in economie, pentru ca o buna parte din aceasta suma merge catre bugetul de stat, ceea ce a insemnat prin urmare si aici incasari mai mici fata de anul precedent. Mai precis, suma in cauza a fost de 116 milioane de lei (27,6 milioane de euro), de patru ori mai mult decat cele 31 de milioane de lei (7,3 milioane de euro) pe care le retine compania drept sursa de finantare a activitatii, ceea ce reprezinta mai putin de 15% din totalul platilor pe care le face anual - la buget si pentru finantarea obiectivelor stabilite prin lege, dar si a proiectelor culturale sau sportive.

"Dincolo de venituri, inclusiv un profit mai mare inseamna in final sume in crestere alocate la bugetul de stat si folosite drept investitii in diverse activitati din piata", explica Gheorghe Benea. Conform legii, doua procente din toate incasarile companiei merg catre Fondul Cultural National, institutie publica aflata in subordinea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, iar din profitul contabil ramas dupa deducerea impozitului pe profit al Loterieri Romane, cel putin 60% se repartizeaza pentru finantarea constructiei de locuinte pentru tineret si sali de sport.

Profitabilitatea in sine nu este insa o problema pentru companie, mai ales avand in vedere marja de peste 30 de procente, peste nivelul mediu din multe sectoare ale economiei, ci tocmai veniturile pe care Benea are in plan sa le creasca concomitent cu marja de profit estimata sa ajunga anul acesta la peste 35%. "Ar trebui sa incheiem anul cu un avans al incasarilor", spune presedintele fara a preciza totusi daca revenirea va fi cel putin la nivelul anului 2009.

DE UNDE VA VENI CRESTEREA?

O varianta ar fi atragerea unui numar mai mare de jucatori spre produsele existente ale companiei. Cea mai sigura metoda ar fi premii mai mari, dar aici se formeaza un soi de cerc vicios - premiile nu pot fi mai consistente daca nu exista jucatori mai multi si implicit venituri in crestere, iar jucatorii nu vor fi atrasi spre astfel de jocuri de noroc cata vreme potentialul de castig este mai redus decat inainte sau in alte tari europene. Anul trecut premiile au insemnat 61% din veniturile Loteriei Romane, in pondere mai mare fata de media de 55% din anii precedenti, crestere doar procentuala insa, avand in vedere incasarile mai mici. Mai exact, anul trecut au fost platite premii totale de 176 de milioane de euro, in timp ce in 2009 suma ajungea la peste 190 de milioane de euro.

"Calculul final e cat se poate de simplu: cu cat sunt mai mari veniturile, cu atat cresc si sumele puse la bataie drept premii", rezuma Benea, cu explicatia ca Loteria Romana este obligata sa acorde premii anuale ca procent din venituri, de 70% in cazul videoloteriei (aparatele de jocuri de noroc) sau de 40-50% pentru jocurile loteristice. Cu toate acestea, calculul depinde de apetenta consumatorilor pentru jocurile de noroc. La extragerile 6 din 49, potentialul de joc al romanilor este estimat la circa 14 milioane de variante, dar saptamanal se joaca ceva mai putin de doua milioane. Potentialul este plauzibil raportat la numarul de romani care ar putea juca la loterie, tari precum Bulgaria sau Ungaria fiind cel mai bun exemplu. Acolo un numar mai mic de locuitori cumpara mai multe variante la un joc loteristic similar. La noi acest potential este nevalorificat, in parte si pentru ca romanii nu au cultura unor asemenea jocuri de noroc.

Jocurile de tip loto inseamna acum doar 40% din venituri, cea mai mare pondere apartinand videoloteriei (58%), in timp ce restul revine lozurilor, pariurilor si loteriei pasive. Si desi in cazul jocurilor loto introducerea unei extrageri suplimentare pe saptamana a insemnat incasari cu aproape 40% mai mari, miza principala pentru cresterea veniturilor o reprezinta acum diversificarea portofoliului de produse.