ROMÂNIA PESTE 25 DE ANI

Cum va arăta însă România peste 25 de ani? Care va fi peisajul economic şi ce demersuri ar trebui întreprinse pentru că acesta să fie unul cât mai competitiv? ”Mi-e teamă că trebuie să depunem mai mult efort, pentru că dacă vrem să ajungem la un nivel mai înalt va fi din ce în ce mai greu să creştem mai repede decât media“, spune Steven van Groningen. ”Dacă vrem să anulăm distanţa faţă de cei care sunt în faţa noastră, trebuie să avem o creştere peste medie. Sunt îngrijorat din acest punct de vedere şi cred că cel mai mare păcat este atunci când ai potenţial şi nu îl atingi.“

Mihai Marcu, preşedinte al MedLife, aminteşte că România tocmai ce a depăşit la PIB Grecia, se apropie vertiginos de Portugalia şi într-un orizont de timp rezonabil, ”dacă lucrurile merg bine, de încă vreo două ţări. Lucrurile acestea ar trebui repetate, pentru că fac parte din ceea ce suntem astăzi“, spune preşedintele MedLife.

Cătălin Păuna consideră că pe termen lung principalul factor de creştere economică este productivitatea, prin urmare trebuie create premisele ca aceasta să se manifeste. ”Avem piaţa factorilor de producţie, piaţa de capital, piaţa muncii şi piaţa produselor şi serviciilor – e important ca acestea să fie suficient de flexibile, pentru că în majoritatea cazurilor piaţa ştie cum să aloce resursele respective. Sigur, există şi situaţii de eşec, şi atunci politica publică trebuie să intervină şi să corecteze, dar în majoritatea situaţiilor piaţa face de la sine aceste alocări.“

Acest proces de convergenţă nu este un dat, explică el, adică sunt ţări care de fapt diverg de la media europeană în ceea ce priveşte PIB-ul; Portugalia este una dintre ele. ”Dacă faci greşeli mari de politică publică, acestea au consecinţe pe termen lung. De exemplu, o astfel de greşeală este să suprainvesteşti în infrastructură; toată lumea vorbeşte de infrastructură, dar o greşeală importantă pe care Portugalia a făcut-o a fost să investească prea mult în acel sector. O bună parte din investiţii a venit prin fonduri europene, însă ce au înţeles ei ulterior este că trebuie să-şi menţină această infrastructură. Costurile cu menţinerea sunt extrem de mari, iar acolo nu există fonduri europene care să finanţeze lucrările; se creează astfel o presiune extrem de mare pe buget, ai nişte resurse care sunt blocate.“

Cum distingi însă o ţară emergentă de o ţară dezvoltată? Prin verificarea politicilor fiscale, răspunde Cătălin Păuna. ”Iar ţările dezvoltate au o politică fiscală contraciclică, adică au curajul, atunci când creşterea economică este peste potenţial, să utilizeze mecanisme care să încerce să o frâneze şi viceversa atunci când creşterea este sub potenţial. Rareori se întâmplă aceste lucruri în ţările emergente. Acesta e un semn de maturitate pe care multe ţări mai trebuie să îl înveţe, inclusiv România.“

România ar putea fi a zecea economie din comunitatea europeană în 20 de ani, chiar a noua după Brexit, glumeşte Steven van Groningen. ”Pentru asta trebuie însă să ne propunem un plan, avem nevoie de investiţii. Dacă declarăm asta ca fiind ambiţia noastră, atunci putem întreba zilnic ce facem noi sau ce fac politicienii noştri: ajută sau nu la obiectivul ăsta? Discuţia asta, din păcate, nu are loc. Noi trebuie să ştim ce întrebare trebuie să punem, să o definim; asta înseamnă ambiţie.“

Antreprenoriatul poate fi cheia dezvoltării economice sustenabile, iar fenomenul globalizării poate fi privit ca o oportunitate, dar şi ca un pericol pentru păstrarea forţei de muncă în ţară.

”Astăzi e un mediu foarte bun pentru antreprenori, şi aş recomanda oricui măcar să încerce să devină antreprenor. Dacă nu reuşeşti, tot o să ai o experienţă extrem de valoroasă care te poate ajuta apoi şi în mediul corporatist“, spune preşedintele Raiffeisen Bank. Fondatorul UiPath este însă de altă părere: ”Nu cred că există meseria de preşedinte de bancă, CEO al unei companii sau cea de antreprenor. Pe mine mă întreabă multă lume ce înseamnă să fii antreprenor, ce contează mai mult în acest sens, şi sunt mai multe variante de răspuns: contează ideea, contează echipa, contează piaţa. Piaţa pare să conteze cel mai mult, la noi ăsta a fost factorul determinant; noi am acţionat pe o piaţă globală, de asta şi valoarea tehnologiei noastre e una globală. Dar nici măcar acesta nu e un lucru definitoriu“.  Din punctul său de vedere, cel mai important e timingul, ”şi folosesc termenul în engleză pentru că are mai multă substanţă“. Poţi să ai cele mai mari calităţi de antreprenor din lume – sunt mulţi antreprenori în serie care au eşuat a doua oară – dacă nu faci lucrul potrivit la momentul potrivit, o să eşuezi garantat, crede Daniel Dines, care concluzionează spunând că nu ar recomanda nimănui să fie antreprenor de dragul antreprenoriatului.

Mihai Marcu spune că antreprenoriatul are o anumită componentă în ceea ce înseamnă nu asumarea riscului, ci asumarea eşecului. ”La americani, dacă Johnny face o firmă şi îi angajează pe Jack şi pe Bill, dacă dă faliment Jack şi Bill o să zică: «Asta e, ai încercat»; la noi o să zică «Ne-ai nenorocit, i-ai lăsat pe Bill şi pe Jack fără muncă».“ Preşedintele MedLife vorbeşte despre o serie de studii publicate de Eurostat, inclusiv referitoare la populaţia tânără, relevantă din România, care au arătat că românii sunt dispuşi să pornească businessul propriu, dar sunt foarte reţinuţi în ceea ce priveşte eşecul. ”Cred că aici trebuie lucrat şi cred că uităm ce tineri avem, care pot să facă softuri, care fac maşini pentru Dacia. Pleacă medici afară, nu sunt buni la noi, dar sunt buni în străinătate. Cred că este vorba despre a ne relua un pic mândria şi educaţia, a începe să facem şi a scăpa de această stigmă a eşecului.“

25 DE ÎNTREBĂRI PENTRU VIITORUL ROMÂNIEI

Primul pas pentru rezolvarea unei probleme este identificarea ei şi găsirea unor soluţii, aceasta fiind şi premisa proiectului lansat de EY, care invită oamenii de afaceri, dar nu doar pe ei, să pună o întrebare pentru viitor. ”Lansăm proiectul «25 de întrebări pentru viitorul României» prin care vom identifica şi cele mai bune răspunsuri pentru acestea. Acest tip de proces generează schimbarea. Puteţi posta pe portalul 25deintrebari.ro întrebările dumneavoastră pentru viitorul României. Cele mai bune 25 vor fi identificate şi vom căuta răspunsurile, publicate într-o carte, lansată în toamnă, un document strategic pentru îmbunătăţirea competitivităţii ca ţară„, a explicat Bogdan Ion.