După cum spune şi Liviu Dan Drăgan, directorul general al TotalSoft, în ultimii ani industria IT s-a dezvoltat mai mult decât alte sectoare şi, firesc, cererea de forţa de muncă a crescut. Pe lângă companiile mari care şi-au extins activitatea, multe dintre ele deschizând centre regionale, au apărut companii locale mici, dar care au o dezvoltare rapidă. „Şcoala nu a reuşit să se adapteze schimbărilor şi să asigure un număr suficient sau aproape de specialişti IT„, spune Drăgan. El observă că absolvenţii au, în general, cunoştinţe teoretice solide, iar sarcina angajatorului este să îi specializeze în tehnologiile şi limbajele de programare utilizate. În plus, ei au nevoie şi de abilităţile sociale de lucru în echipă, management de proiect, abilităţi pe care studenţii nu le deprind în şcoală, responsabilitatea de a-i învăţa revenind companiilor angajatoare.

„Un număr de absolvenţi cel puţin dublu ar fi absorbit imediat de piaţă. E important şi ca ei să fie şi mai bine pregătiţi: sunt importante atât cunoştinţele de dezvoltare software, dar şi mentalitatea, pentru că lucrăm pentru clienţi din Vest, iar cerinţele clienţilor sunt similare chiar dacă prestăm serviciul din România„, spune şi Călin Văduva.

O privire de ansamblu are şi Paul Friciu, directorul general al Gameloft, companie cu filiale la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Budapesta, iar, după el, oferta este pe anumite arii subdimensionată - „în game design, animaţie şi programare flash, oferta este la 20% din cât ar trebui să fie„.

Ca reacţie la situaţia din piaţă, companiile industriei IT din Cluj-Napoca s-au asociat de curând într-un cluster, un soi de Silicon Valley de România, mai ales că în plan sunt o serie de investiţii în infrastructură, similar celor de la Iaşi sau Timişoara, menit să rezolve principala problemă din calea companiilor: nevoia de personal.

LOCURI ÎN PLUS, PROFESORI ŞI SPAŢIU ÎN MINUS

Primul succes al clusterului de la Cluj-Napoca, oraş care grupează mii bune de specialişti IT, a fost consemnat prin faptul că, prin asociere, companiile au reuşit să obţină stoparea deciziei facultăţilor de a reduce numărul de locuri, în timp ce vestea măririi numărului de locuri pare puţin probabilă, spune Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director Cluj IT Cluster. Soluţia găsită la Cluj se referă la înfiinţarea unui program de masterat de reconversie profesională, prin care absolvenţii oricărei facultăţi ar urma să dobândească unele cunoştinţe în IT, care vor fi folosite în momentul angajării la o companie de profil. Soluţia este însă pusă sub semnul întrebării de şefii companiilor, câtă vreme chiar cunoştinţele absolvenţilor de facultăţi de specialitate sunt uneori deficitare.

Un angajator reuşeşte să aducă un absolvent la un nivel competitiv, similar celorlalţi colegi din echipă, în cel puţin şase luni, iar salariile pornesc de regulă de la 400-500 de euro lunar, aproape dublu faţă de nivelul salariului mediu net din România. „Există aproape certitudinea ca acest program să pornească din toamnă, cu câteva sute de locuri la început„, spune Stelian Brad, prorector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca şi membru al consiliului director al Cluj IT Cluster, referitor la încercarea „de a comprima timpul şi de a reduce pregătirea la strictul necesar al firmelor„. Problema creşterii locurilor în universităţi nu este deloc simplă. Principalul minus identificat de rectori se referă la obţinerea de finanţare suplimentară de la buget pentru a permite accesul la învăţământ al mai multor studenţi. Instituţia de la care universităţile primesc acordul pentru evoluţia cifrelor universitare este Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). „Este imposibil să merg să le spun că de la anul vreau să-mi dublez locurile, chiar dacă am capacitatea instituţională şi o am„, spune franc prorectorul, care precizează că există acordul - „în premieră„ - din partea ambelor universităţi ale oraşului de a pune la comun spaţiile şi cadrele universitare pentru a putea şcolariza şi mai mulţi studenţi. „Cei de la ARACIS majorează numărul cu cel mult 10% pentru că le este teamă de un precedent că ar putea cere acelaşi lucru şi alte universităţi care nu sunt neapărat pregătite„, explică Stelian Brad.

În plus, o astfel de decizie ar impune o viziune pe termen lung asupra activităţii companiilor din IT din România, iar „criza de identitate din Europa asupra felului în care arată viitorul şi care sunt industriile care trebuie încurajate nu ajută deloc„. Oricum, potenţiala dublare a numărului de locuri ar produce efecte abia după trei-patru ani, până la absolvire.