Ce fac millennialii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie

Autor: Florin Casota Postat la 15 mai 2017 7585 afişări

Statisticile arată că millennialii nu au cunoştiinţele necesare de educaţie financiară pentru a-şi putea gestiona cu abilitate o viaţă independentă, dar în acelaşi timp sunt îngrijoraţi de viitor cu toate că dau mai mulţi bani pe cafea decât economisesc pentru pensie. Ce fac millennialii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie?

O altă modalitate prin care orice tânăr poate economisi pentru bătrâneţe este pensia privată facultativă (pilonul III), la care contribuie în mod direct, prin alocarea unei sume lunare, care să nu depăşească 15% din salariul brut. La finalul lunii septembrie 2016, peste 6,7 milioane de persoane erau înscrise pentru pensia privată obligatorie, în timp ce pentru cea facultativă optaseră puţin peste 400.000, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

La pensia privată obligatorie (Pilonul II), românii încep să contribuie automat atunci când se angajează prima oară. Spre deosebire de banii aferenţi pensiei de la stat, strânşi din contribuţile de asigurări sociale ale forţei de muncă angajate şi redistribuiţi către actualii pensionari, banii pentru pensia privată obligatorie sunt strânşi pe termen lung, într-un cont propriu administrat privat, ajungând la destinatarul lor atunci când acesta împlineşte vârsta pensionării.

Toţi tinerii, atunci când sunt angajaţi, îşi pot alege fondul de pensii. Dacă aceştia nu îşi manifestă o opţiune anume, vor fi repartizaţi aleatoriu la unul dintre cele şapte fonduri existente. Nu toate fondurile de pensii sunt la fel, deoarece au randamente diferite. Fondurile de pensii private obligatorii, cu active în gestiune de peste 24,6 miliarde de lei, investesc pe bursele locală şi externe circa 20% din active. Cei care nu ştiu la cine au fost repartizaţi pot afla această informaţie depunând o cerere la ASF. Potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, românii au economisit 24,4 miliarde de lei. Din cei 6,7 milioane de români, majoritatea sunt bărbaţi peste 35 de ani, conform datelor ASF.

Pentru pensia privată obligatorie (Pilon II), o persoană nu plăteşte nimic în plus, ci o parte din contribuţiile sociale este distribuită către fondul de pensii ales şi administrată privat.

Contribuţia de asigurări sociale (CAS) pentru sistemul public, plătită lunar de angajator, reprezintă 10,5% din salariul brut (neimpozitat). Din această sumă, în prezent, către fondurile de pensii private obligatorii se redirecţionează 5,1%, în timp ce o sumă mai mare (5,4%) rămâne în continuare la stat.

Banii strânşi în contul de la Pilonul II vor fi disponibili odată cu vârsta pensionării şi vor include toate sumele virate în acel cont de la momentul angajării până la pensionare, plus veniturile provenite din investiţiile fondurilor acumulate pe care administratorul le face pe parcursul anilor.

Pentru un plus de siguranţă la pensionare, doritorii pot opta şi pentru o pensie privată facultativă (Pilonul III), contribuind cu până la 15% din venitul brut. O persoană poate folosi banii din contul de pensie facultativă dacă are cel puţin 60 de ani şi a plătit cel puţin 90 de contribuţii lunare.

Pentru Pilonul III au optat peste 400.000 de români. Cei mai mulţi participanţi la acest tip de pensie sunt persoane de peste 45 de ani, respectiv 203.169 de oameni. Doar 170 de tineri cu vârste mai mici de 19 ani au participat la Pilonul III, puţin peste 4.500 de persoane cu vârstele între 20 şi 24 de ani şi peste 25.000 dintre cei cu vârsta între 25 şi 29 de ani.

Este important ca atunci când tinerii se decid să contribuie la un fond de pensie să se uite la randamentul acestuia. Un rol esenţial în acumularea unei sume cât mai mari îl are randamentul fondului de pensie. Dacă acesta performează slab, administratorul nu pierde prea mult, deoarece îşi încasează comisionul, dar clientul va fi afectat deoarece la pensionare va avea o pensie mai mică.

Totuşi aceasta trebuie considerată o investiţie pe termen lung. Un studiu realizat de site-ul Expertul Banilor arată că 56% din profitul obţinut de un participant care a contribuit cu 100 de lei timp de 30 de ani la un fond de pensie este realizat în ultimii 10 ani de contribuţie. Mai mult, în al 30-lea an, câştigul obţinut este egal cu câştigurile cumulate din primii şapte ani. Randamentul mediul al fondului a fost considerat la 2% pe an. Aşadar, dacă nu-ţi convine fondul la care ai fost repartizat, te poţi transfera la cel dorit.

Cât ar trebui să pună deoparte la această pensie facultativă un proaspăt angajat pentru a avea un trai mai liniştit după pensionare? Corina Cucoli, directorul general al Certinvest Pensii, este de părere că cu 60 de lei pe lună, cât costă două bilete la film, tinerii pot economisi o sumă bună pentru pensie dacă încep de acum sau de la primul lor job.

„TÂNĂR VREAU MEREU SĂ FIU”

Potrivit unei cercetări realizate de D&D Research alături de Erste Asset Management, dacă românii ar câştiga mâine 100.000 de euro, 15,5% ar investi banii în afaceri, 15,1% în călătorii, 14,2% în imobiliare, 5,4% şi-ar achita creditul, 5,2% ar economisi prin depozite bancare şi doar 1,5% dintre români şi-ar plasa banii într-un fond de investiţii.

Poate că în momentul de faţă tinerii nu se preocupă prea mult de economisire, de pensionare, poate pentru că nu vor sau poate pentru că nu ştiu. Dar asta se poate schimba. Poate chiar după ce termină de citit acest articol se pot duce la o bancă să-şi deschidă un cont de economii, să-şi schimbe fondul de pensii sau să citească despre bursă.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.