Tot el recomandă ca, dacă o persoană nu se pricepe la bursă sau nu are timp să înveţe, să-şi direcţioneze banii către un fond de investiţii care are expunere pe indicele de referinţă al BVB. „Dacă pui deoparte cât îţi permiţi, în acţiuni şi pe termen lung, o să fie bine”, susţine Khreis.

Şeful BVB spune că nu există date concrete despre cine sunt şi cum arată investitorii individuali, dar precizează că tinerii care investesc pe bursă sunt foarte inteligenţi, deschişi la minte, chiar fără să fi avut parte de o educaţie financiară solidă de la şcoală, facultate. „Sunt oameni inteligenţi dar le lipsesc conceptele solide financiare. Tinerii absolvenţi mi-au spus că le lipseşte educaţia financiară, mai ales la nivelul primelor clase”, spune Sobolewski.

BANII,LA SALTEA ÎN BANCĂ

O soluţie mai la îndemână şi mai familiară este economisirea banilor într-un cont de economii sau într-un depozit la bancă. Potrivit „Raportului asupra stabilităţii financiare” realizat de BNR, ediţia decembrie 2016, aproximativ 10 milioane de persoane au depozite în băncile din România, iar dintre aceştia aproape jumătate (40%) deţin în medie doar 21 de lei, în timp ce 5% dintre aceştia acoperă 73% din stocul total.

Conform raportului, procesul de economisire a continuat tendinţa observată în ultimii ani. Activele financiare s-au majorat cu 4% în primele şase luni ale anului trecut, comparativ cu 5% în 2015 şi 7% în 2014. Categoriile de active financiare care au înregistrat cele mai importante creşteri în primul semestru din 2016 au fost depozitele (cu 7,8 miliarde lei, respectiv 5,2% în perioada ianuarie - iunie 2016, comparativ cu 13% în intervalul iunie - decembrie 2015), acţiunile (cu 6 miliarde lei, din care 1,9 miliarde sub forma de acţiuni cotate) şi contribuţiile la fondurile de pensii (cu 3 miliarde lei în perioada ianuarie - iunie 2016), în timp ce instrumentele cu venit fix au înregistrat scăderi (cu 0,9 miliarde lei).

„Analiza în structură a deţinerilor de active financiare de către populaţie relevă persistenţa provocărilor menţionate şi în rapoartele anterioare: în lipsa unei diversificări adecvate a instrumentelor de economisire şi investiţie, depozitele continuă să reprezinte principala formă de economisire (59% în total active lichide sau 29% în total active financiare deţinute de către populaţie, iunie 2016), precum şi ponderea semnificativă a activelor cu un grad redus de lichiditate (aproximativ 50%)“, susţine BNR.

Pe termen scurt, menţinerea ratelor de dobândă la nivelul actual (1,08% în medie pentru depozitele în lei, respectiv 0,4% pentru depozitele în euro, iunie 2016) ar putea să reducă preferinţa pentru economisire în favoarea consumului, deşi sunt şi analize care arată contrariul, susţin specialiştii de la BNR. Pe de altă parte, pe termen mediu şi lung, gradul redus de incluziune şi de educaţie financiară, accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei şi intensificarea migraţiei, în special în rândul tinerilor, vor contribui la diminuarea ratei de economisire a populaţiei. „Prima condiţie pentru economisire este să ne fixăm o sumă lunară. Aceasta înseamnă să avem o disciplină financiară, să ştim cam cât reprezintă cheltuielile lunare ale familiei şi o proiecţie a cheltuielilor periodice într-un an (impozite, taxe, vacanţe, şcoala copiilor etc).”, este de părere Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descendentă faţă de anii de boom economic, scăderea fiind determinată de ajustările de preţ înregistrate în anii de criză. Nivelul activelor imobiliare ale populaţiei era anul trecut de aproape 600 de miliarde de lei. Nivelul este în scădere faţă de 2009, când depăşea 700 mld. lei. În 2007, activele imobiliare ale populaţiei urcaseră la un maxim de 948 mld. lei.

„Să deţii un apartament este ceva tangibil, care îţi dă un anumit confort, dar locuinţele îşi pot pierde valoarea. Marea diferenţă dintre investiţia într-un apartament sau pământ şi investiţia pe bursă este faptul că investiţia în real estate este mult mai puţin lichidă decât cea de pe bursă. Dacă ai nevoie de bani şi eşti nevoit să vinzi, poate fi mai dificil să obţii preţul pe care-l doreşti”, spune Sobolewski.

Datele Băncii Naţionale a României (BNR) arată că valoarea depozitelor pe termen scurt a crescut în 2016 faţă de 2015 cu aproape 39%, de la 39,9 miliarde de lei la 55,4 miliarde de lei. Reprezentanţii fondurilor de investiţii susţin că aceşti bani nu produc beneficii consistente pentru deponenţi sau economie.

Educaţia financiară deficitară reprezintă unul dintre motivele care explică alegerea depozitelor de către români, în detrimentul plasării economiilor în fonduri de investiţii, piaţa de capital sau alte instrumente financiare, au concluzionat administratorii de fonduri de investiţii în cadrul unui eveniment al BVB.

CU GÂNDUL LA PENSIE

Numărul pensionarilor a crescut constant în ultimii ani în România, odată cu reducerea numărului de angajaţi şi a natalităţii, dar şi din cauza migraţiei forţei de muncă. Până în 2050, fără o schimbare a politicilor demografice, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane de locuitori, indică un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În prezent aproape două persoane active care au un loc de muncă susţin fondurile necesare plăţii unei pensii, dar în următorii ani se va ajunge în situaţia în care o persoană activă va trebui să susţină peste doi pensionari. Astfel, statul nu va mai putea oferi o pensie care să fie suficientă pentru un trai decent. Pentru a evita intrarea în colaps, o parte din contribuţia de asigurări sociale a fiecărei persoane a fost cedată de către stat fondurilor de pensii private şi a luat forma pensiilor private obligatorii (pilonul II).