Apoi, până în 2020 autorităţile locale sunt obligate să recicleze 50% din deşeul municipal - deşi procentul actual la care se situează România este de 1%, potrivit statisticilor oficiale, şi de 6-7%, după cum spun companiile din industrie. Primăriile au obligaţia în prezent să devieze 15% din deşeuri de la depozitarea la groapa de gunoi.

Până în prezent au pus umărul la educarea populaţiei doar companiile private, obligate prin lege să recicleze o parte din ambalajul pus pe piaţă, în timp ce primăriile nu au făcut prea mult în acest sens. Pe seama campaniilor de informare realizare de actorii privaţi, nouă din zece gospodării din România ştiu ce este colectarea separată şi trei din zece chiar separă deşeurile de ambalaje. În prezent, românii colectează separat de 50 de ori mai mult decât acum opt ani, când au aflat pentru prima oară despre separarea şi reciclarea deşeurilor.

Cantităţile colectate de la cetăţeni au crescut de la 800 de tone în 2006 la aproximativ 40.000 de tone la finalul anului 2013. Există o diferenţă notabilă între Transilvania şi restul ţării, deshiderea locuitorilor şi a autorităţilor locale fiind semnificativ mai mare în regiunea intracarpatică, potrivit celor din industrie.

Principalul rol ar trebui să fie asigurarea infrastructurii de colectare. „Nu are sens să facem campanii de informare, dacă infrastructura nu există„, spune William Vermeir, preşedintele EXPRA, organizaţie de transfer de responsabilitate din Belgia. El remarcă progresele realizate de România în ultimii ani referitor la creşterea cantităţii de deşeuri municipale reciclate: „În acest moment România nu prea ţine pasul cu ţările din Europa de Vest, iar modul în care legislaţia deşeurilor este implementată în cele 28 de ţări ale UE arată diferenţe majore. Dar există semnale că România merge în direcţia potrivită„.