„Taxa clawback ne afectează capacitatea de a urmări planificările din businessul local, precum şi asigurarea nevoilor pacienţilor români. În acest sens, pentru a stabiliza mediul de afaceri, ARPIM propune un nivel fix al taxei de 15% şi reevaluarea de către autorităţi a listei medicamentelor asupra cărora este aplicată această taxă”, declară acesta. Iar pentru a reduce presiunea asupra bugetului de medicamente, directorul companiei Janssen consideră că este important să se plătească pentru performanţa medicamentelor. „De ce nu am aplica medicamentelor acest principiu pe baza căruia luăm decizii în viaţa de zi cu zi? De ce nu ar putea să fie evaluată performanţa medicamentelor plătite în numele pacienţilor români? În felul acesta s-ar putea crea mai mult «spaţiu» în buget pentru acele terapii care au beneficii demonstrate şi care îşi dovedesc valoarea inovaţiei pentru mai multe grupuri ţintă şi decizionale”, adaugă oficialul de la Janssen.

The Economist Intelligence Unit (divizia de cercetare şi analiză a grupului The Economist şi lider mondial în domeniul business intelligence) menţionează într-una dintre analizele sale că plata pentru performanţa terapiilor le-ar permite pacienţilor să aibă acces mai rapid la mai multe opţiuni de tratament. Pe de altă parte, plătitorii, adică autorităţile, ar reuşi să îşi ţină costurile sub control şi ar oferi tratamente în funcţie de date exacte, ajungând eventual la o schimbare din interiorul sistemului. Şi, nu în ultimul rând, personalul medical ar putea standardiza anumite parcursuri terapeutice, iar distribuitorii s-ar putea dedica oportunităţilor competitive în locul gestionării presiunii asupra preţurilor.

Deşi România are cel mai mic preţ la medicamentele inovatoare calculat dintr-un „coş” de 12 ţări europene, accesul pacienţilor români la inovaţie este în continuare scăzut. În acest sens, Janssen consideră necesare următoarele măsuri suplimentare: creşterea graduală a procentului din PIB alocat sănătăţii pentru a ajunge la nivelul mediei europene, crearea cadrului legislativ pentru surse de finanţare privată în sistem, pe termen lung, sau alocarea mai multor resurse pentru prevenirea bolilor şi asigurarea accesului pacienţilor la noi terapii, în raport cu valoarea susţinută a acestora prin date şi studii clinice.

„Este dovedit faptul că medicamentele inovatoare sunt mai eficiente, generează mai puţine efecte adverse, sunt mai uşor de administrat şi oferă pacienţilor o mai mare independenţă în anumite cazuri”, spune directorul. Pe baza dialogului constant pe care producătorii de medicamente l-au avut cu autorităţile, Christian Rodseth spune că perspectivele sunt promiţătoare, atât timp cât există voinţa de a îmbunătăţi statu- quo-ul. În condiţiile în care multe ţări se confruntă cu presiunea în continuă creştere asupra bugetelor publice, vestea bună este că există soluţii care deja şi-au dovedit eficienţa, spune el. „Predictibilitatea, sustenabilitatea şi transparenţa sunt lucrurile de care are nevoie piaţa locală în acest moment. Avem încrederea că suntem mai aproape ca oricând de a stabili cadre de colaborare care s-au dovedit a fi de succes în alte ţări din Europa Centrală şi de Est şi care pot fi replicate cu uşurinţă şi la nivel local”, adaugă managerul companiei Janssen în legătură cu acest subiect.

MEDICAMENTE DE MILIARDELE

Janssen ocupă în prezent o poziţie în top cinci companii producătoare de medicamente inovatoare cu activităţi pe piaţa locală, conform reprezentanţilor săi. În ceea ce priveşte clasamentul celor mai mari companii farmaceutice la finalul lui 2016, conform datelor Cegedim, topul celor mai mari trei jucători nu se modifică faţă de perioada iulie 2015 - iunie 2016, dar faţă de 2015 există un alt lider de piaţă. AbbVie, după ascensiunea datorată decontării medicaţiei pentru hepatită, îşi păstrează primul loc, cu vânzări de peste 1,4 miliarde de lei în 2016. La jumătatea anului trecut, AbbVie a urcat 10 poziţii direct la vârful celor mai mari companii, în urma decontării tratamentului pentru hepatita virală cronică. Locul al doilea este ocupat de francezii de la Sanofi, cu 831 milioane de lei, urmaţi de Novartis, cu vânzări de 591 milioane de lei anul trecut. Ceilalţi jucători din piaţă au schimbat între ei poziţii în clasament, iar primii zece deţin o cotă de piaţă de 48% din total. Cifra de afaceri a primelor zece companii din sectorul farmaceutic din România a crescut cu 24% în 2015, faţă de 2010, de la 3,3 miliarde de lei la 4,1 miliarde de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Ministerului Finanţelor. Anul 2012 a reprezentat vârful vânzărilor pentru companiile farma, iar în 2015 profitul total pentru top zece jucători a ajuns la 223 de milioane de lei, un nivel apropiat de 2012.

Vânzările de medicamente au crescut cu 20% în trimestrul IV din 2016, comparativ cu perioada similară a anului precedent, astfel că valoarea totală a pieţei de medicamente a crescut şi la nivelul întregului an, ajungând la 12,9 miliarde de lei, arată datele furnizate de Cegedim. Creşterea totală, de peste 10% la nivelul întregului an, marchează o revenire a pieţei de medicamente pe un trend ascendent, după ce în 2015 a fost înregistrată prima scădere pe piaţa farma din ultimul deceniu, de 4,7% faţă de anul precedent. 

Mai mult, nivelul de anul trecut al pieţei este cel mai mare din ultimii ani, depăşind anul 2014, când s-au înregistrat vânzări de 12,3 miliarde de lei. Segmentul medicamentelor distribuite în retail, în care intră medicamentele eliberate cu prescripţie medicală (Rx) şi cele fără reţetă (OTC), domină în continuare piaţa, cu o cotă de peste 88%, în timp ce segmentul de medicamente pentru spitale reprezintă 11,7% din piaţă. Pentru anul viitor, Janssen România estimează o evoluţie a companiei în linie cu cea a întregii pieţe farmaceutice, de 10% în valoare.

Janssen, compania farmaceutică a Johnson & Johnson, a fost înfiinţată în anul 1953 de către doctorul Paul Janssen, ale cărui eforturi revoluţionare în domeniul schizofreniei sunt cunoscute în întreaga lume. În anul 1961, Janssen a devenit o companie membră a grupului Johnson & Johnson, organizată la rândul său în trei divizii de activitate - produse pentru consumatori, farmaceutice şi dispozitive medicale. În prezent, compania Janssen este prezentă în 100 de ţări la nivel mondial, având peste 40.000 de angajaţi, care lucrează pe cinci continente. Compania are 21 de centre de cercetare şi dezvoltare la nivel global, opt dintre acestea fiind situate în regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), precum şi 9 unităţi de producţie.

În anul 2016, Johnson & Johnson a raportat vânzări de 71,9 miliarde de dolari la nivel global, cu o creştere de 2,6% comparativ cu anul precedent, iar Janssen a avut o contribuţie importantă în obţinerea acestor rezultate, reprezentând mai mult de 46% din vânzările totale, respectiv 33,5 miliarde de dolari. „Janssen îşi imaginează o lume în care cancerul poate fi prevenit sau poate fi o afecţiune vindecabilă. Pentru a ajunge acolo, ne concentrăm eforturile pe ştiinţa transformaţională”, concluzionează Christian Rodseth despre viziunea grupului din care face parte filiala locală pe care o conduce.