Spre exemplu, la nivel local au fost implementate două programe de susţinere a pacienţilor (PSPs), pentru persoanele care suferă de schizofrenie şi cele care suferă de cancer de prostată. Principalul scop al acestora este de a explica pe înţelesul pacienţilor informaţiile despre afecţiunile pe care le au şi de a-i susţine în vederea aderenţei la tratament. „De asemenea, îi informăm despre modul de acţiune al tratamentului, precum şi despre etapele acestuia şi activităţile conexe pe care le pot face pentru îmbunătăţirea parcursului terapeutic. Programele au componente dedicate şi aparţinătorilor, iar 90% dintre participanţi apreciază aceste programe ca fiind folositoare”, spune directorul de la Janssen.

O PIAŢĂ BOLNAVĂ, CU SEMNE DE ÎNSĂNĂTOŞIRE 

Pentru ca oamenii să aibă acces la tratamentele inovatoare, avem nevoie şi de măsuri la nivelul fiecărei ţări, pe lângă acţiunile jucătorilor din domeniu, spune Christian Rodseth. În anul 2016, Agenţia Europeană a Medicamentului a aprobat peste 650 de medicamente noi, însă doar 10% dintre acestea sunt disponibile în România. De asemenea, la nivel local avem înregistrate aproximativ 4.000 de medicamente, ceea ce reprezintă doar jumătate din numărul înregistrat în Franţa, de pildă.

Mai mult, perioada estimată în care un medicament ajunge la pacienţi din momentul în care a primit autorizaţie de punere pe piaţă este de 458 de zile în România, adică de aproape patru ori mai mult decât în Danemarca (116 zile); în Austria acest interval este de 122 de zile în Austria, iar în Marea Britanie de 118 zile, potrivit raportului EFPIA Patients W.A.I.T. 2011, realizat între 2008 şi 2012. „Din punctul de vedere al accesului la medicamentele inovatoare, aş spune că pe parcursul acestor ani au fost realizate îmbunătăţiri semnificative în România”, declară Rodseth. El aduce în discuţie faptul că lista de medicamente compensate nu mai fusese actualizată de şase ani când, în anul 2014, 55 de medicamente noi au i-au fost adăugate.

„România se află pe locul 35 din punctul de vedere al calităţii serviciilor medicale, inclusiv al medicamentelor, în regiunea europeană. Este timpul să începem să privim sănătatea ca investiţie şi să încetăm să condiţionăm accesul la medicamente de un cost, deoarece în multe situaţii se poate face diferenţa dintre a trăi şi a muri”, spune Rodseth.

Cadrul legislativ este deopotrivă foarte important pentru îmbunătăţirea accesului la medicamente inovatoare, iar înainte de a stabili o nouă politică a preţurilor trebuie să ne întrebăm care este adevărata valoare a unei terapii şi să analizăm impactul acesteia asupra populaţiei de pacienţi, adaugă oficialul de la Janssen. „Apreciem faptul că pacienţii români au un acces îmbunătăţit la medicamente, dar mai există încă anumite ineficienţe care trebuie remediate pentru ca ei să beneficieze de standardele de îngrijire de la nivelul altor state din Uniunea Europeană”, declară managing directorul de la Janssen.

Pentru o mai bună evidenţă a pacienţilor, precum şi pentru evaluarea performanţei şi eficienţei medicamentelor inovatoare, el recomandă pentru sistemul medical românesc implementarea registrelor electronice de pacienţi şi colectarea datelor din domeniul sănătăţii. „Acestea sunt unele dintre instrumentele cu rol critic în atingerea unui echilibru între valoarea generată de medicamentele inovatoare şi investiţiile necesare”, declară acesta.

Practic, registrele ar evalua valoarea tratamentelor prin colectarea informaţiei relevante despre numărul de pacienţi trataţi, cantitatea de medicamente administrată şi, cel mai important, beneficiul real pe care medicamentele îl aduc stării de sănătate a pacienţilor. Mai mult, ar aduce informaţii atât pentru pacienţi, cât şi pentru autorităţi şi companiile farmaceutice. În acest sens, Janssen România a iniţiat un dialog între experţi şi liderii din domeniul sănătăţii, unde a adus în lumină beneficiile pe care le pot genera aceste instrumente, care au la bază cazuri de bună practică în ţări occidentale, precum Italia, şi pot fi replicate în România sau alte ţări din Europa Centrală şi de Est.

O altă măsură importantă ce ar trebui stabilită este creşterea bugetului alocat medicamentelor, care ar trebui corelată cu implementarea unor cadre eficiente pentru evaluarea beneficiilor avute de pacienţi în parcursul lor terapeutic. România este recunoscută pentru cea mai mare creştere economică din regiune în ultimii ani, însă acest lucru nu este reflectat şi în domeniul sănătăţii, în mod particular în bugetul alocat medicamentelor, fapt ce limitează într-o anumită măsură capacitatea producătorilor de a aduce inovaţia pe piaţa locală. Împreună cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), în care Janssen este reprezentată în calitate de membru al consiliului director, compania a avut o serie de discuţii cu autorităţile referitoare la accesul pacienţilor la medicamentele inovatoare.

Astfel, reprezentanţii Janssen recomandă mai multe modele de Scheme pentru Acces Facilitat (managed entry agreements – MEA) pentru a creşte accesul pacienţilor la terapii inovatoare. Aceste practici sunt foarte răspândite la nivelul altor ţări membre ale UE precum Italia, Portugalia, Lituania, Republica Cehă şi Belgia. „În România, precum, de altfel, în toate ţările din regiune, se înregistrează o nevoie în creştere de servicii medicale şi utilizare de medicamente, argumentată prin faptul că populaţia îmbătrâneşte şi are o speranţă mai lungă de viaţă. Acest context pune o presiune şi mai mare asupra bugetelor alocate sănătăţii, în special asupra celui pentru medicamente”, declară Rodseth.

În întreaga Europă, creşterea bugetelor alocate sănătăţii a fost pusă pe seama costurilor medicamentelor inovatoare, ceea ce, de fapt, este eronat, aşa cum o demonstrează şi situaţia din România, spune managing directorul de la Janssen. „De şase ani bugetul pentru medicamente stagnează în jurul valorii de 6 miliarde de lei, în vreme ce prin intermediul taxei clawback industria farmaceutică plăteşte diferenţa dintre bugetul alocat şi consumul real de medicamente, prin acoperirea costurilor de tratament a 2 din 10 pacienţi români”, explică Christian Rodseth.

România este ţara cu cel mai scăzut nivel al cheltuielilor alocate sănătăţii pe cap de locuitor, de 816 euro, comparativ cu 2.781 de euro, cât este media europeană, deşi ţara are în continuare una dintre economiile cele mai performante din Europa. După creşteri ale PIB-ului de 3,8% în 2015, 4,7% în 2016 şi 5,7% în primele două trimestre ale anului curent, este anticipat şi pentru viitor un avans al acestui indicator, ceea ce va face din România una dintre economiile cu cea mai mare rată de creştere de pe continent. Astfel că industria farmaceutică locală a realizat numeroase analize şi recomandări referitoare la taxa clawback, cu scopul de a susţine creşterea predictibilităţii şi transparenţei acesteia, precum şi pentru a diminua efectele pe termen mediu şi lung, spune Rodseth.