O posibilă explicaţie ar fi faptul că este mai simplu pentru un antreprenor să se adapteze unui nou climat economic decât unei multinaţionale, prin definiţie rigidă şi cu reacţii lente la schimbare, în special când vine vorba de criză. "Procesele decizionale sunt mult mai scurte şi cu o frecvenţă mai mare într-o companie multinaţională decât în cazul nostru", confirmă Delia Arsenie, directorul general al Oscar Downstream. În schimb, capacitatea financiară mai mare asigură unei multinaţionale o mai bună protecţie şi facilitează posibilitatea unor investiţii pe termen lung, dar chiar şi aşa, subsidiarele din România sunt în competiţie cu cele din alte ţări, în condiţiile în care fondurile disponibile sunt limitate, ceea ce nu garantează de fiecare dată accesul la resurse financiare. "Analizele noastre demonstrează potenţialul şi talentul antreprenoriatului românesc. Cu siguranţă, talentul reprezintă cuvântul cheie pentru mediul de afaceri, întrucât avantajul costurilor mici s-a diluat foarte mult, mai ales din cauza crizei", a mai spus Mucibabici.

Tot din umbră a clădit şi Nokia un adevărat imperiu pe piaţa din România, iar dispariţia avantajului costurilor mici pare să justifice acum viitorul acestui imperiu. Compania a avut anul trecut afaceri de peste 1,6 de miliarde de euro, mai mari cu 55% faţă de nivelul de un miliard de euro atins în 2009, clasându-se astfel pe locul cinci în topul celor mai mari 100 de companii private din piaţă şi pe locul 16 în topul câştigătorilor din criză. Inclusiv profiturile nete au fost în creştere, mai exact cu 13%, până la 43 de milioane de euro, adică o marjă de profitabilitate de 2,68%. Cu toate acestea, veştile bune nu par să fi bucurat compania foarte mult. Săptămâna trecută angajaţii din fabrica de la Jucu, judeţul Cluj, au fost informaţi că vor rămâne fără locuri de muncă până la finele lui 2011, în urma deciziei de închidere a unităţii de producţie inaugurate în urmă cu nici patru ani, ca parte a unui program de eficientizare şi reducere a costurilor. "Închidem fabrica pentru că în Europa este cerere ridicată pentru smartphone-uri, nu pentru telefoane ieftine", a fost una dintre explicaţiile dintr-o scrisoare în limba engleză transmisă angajaţilor. Iar unitatea de producţie, deşi cu rezultate foarte bune, va fi relocată cel mai probabil în Asia, o destinaţie mai eficientă pentru al doilea cel mai mare exportator din România, mişcare cu un impact considerabil asupra economiei.

Golul lăsat de Nokia ar putea fi însă acoperit măcar parţial de alţi pretendenţi la liga celor mai mari jucători din economie cu performanţe foarte bune în acest an, în timp ce minusul din PIB ar putea fi compensat de o revigorare a construcţiilor şi agriculturii, spre exemplu. "Ar trebui să vedem o revenire şi în domeniul serviciilor anul acesta, cu toate că pentru moment tot exportatorii sunt cei care «se descurcă» cel mai bine", spune Cabat. Companiile din domeniul energetic, în special energie regenerabilă, cele din servicii medicale şi cele din consultanţă sunt, de asemenea, pe lista de creştere în acest an, în opinia lui Adrian Crivii. "Iar de aşteptat este ca şi retailul modern să înregistreze creştere în 2011, în special ca adaptare la schimbarea comportamentului de consum", punctează şi Adrian Comăneci, senior project manager în cadrul Contrast Management-Consulting.

În tot cazul, rezultatele înregistrate de companiile din top 100 anul trecut, dar şi în prima jumătate din 2011, lasă de înţeles că premisele reluării creşterii au fost puse. "Trebuie să rămânem totuşi conştienţi că mediul economic din România va fi influenţat în continuare de situaţia globală, iar în acest moment se conturează un nou val de incertitudine", contrabalansează Comăneci. Cât este, aşadar, de fezabil pentru aceşti câştigători ai crizei să menţină performanţele spectaculoase şi în următorii ani, când unii analişti aşteaptă un nou val de criză care ar trebui să lovească economia mondială, în timp ce alţii, mai optimişti, iau în calcul posibilitatea că a trecut ce-a fost mai rău? "Dacă ţinem cont de perspectiva pe termen scurt a situaţiei economice internaţionale, lucrurile nu sunt foarte optimiste", apreciază Radu Petrescu de la Upetrom. Provocarea principală, crede Adrian Comăneci, va fi păstrarea unei abordări echilibrate în momentul în care condiţiile de piaţă se vor îmbunătăţi, managerii trebuind să gestioneze reînceperea creşterii cu aceeaşi precauţie cu care au coordonat situaţia de criză sau, într-un scenariu pesimist, replierea rapidă în cazul reintrării în recesiune. N-ar fi însă prima dată când cei mai mari jucători din economia românească se vor găsi în situaţia de a-şi regândi şi adapta businessul, iar istoria ne-a arătat că în fiecare criză există, pe lângă perdanţi, şi câţiva câştigători. "Chiar dacă volatilitatea rezultatelor financiare e posibil să îi împiedice pe câştigătorii anului 2010 să mai repete performanţele şi în 2011", conchide analistul Dragoş Cabat.