Compania se concentrează acum pe dezvoltarea staţiilor Diesel Point şi Diesel Point Acces, precum şi pe extinderea în afara ţării a acoperirii cardurilor Diesel Point, un serviciu lansat de mai puţin de un an, care numără 3.100 de carduri emise şi peste 250 contracte în derulare, reprezentând cea mai mare parte a creşterii businessului Oscar din 2010, pe lângă contractele nou-obţinute. De altfel, planurile de extindere cu 200 de noi staţii, precum şi dublarea numărului de carduri până la începutul anului viitor, după cum spune Delia Arsenie, ar trebui să susţină businessul Oscar Downstream pe creştere şi în acest an, chiar dacă dinamica va fi ceva mai modestă prin comparaţie cu cea de anul trecut, de numai 15-20%. "Nu dorim o creştere cu orice preţ, ci un control riguros al riscurilor şi o securizare a activităţii", precizează Arsenie.

Domeniul energiei este cel mai bine reprezentat în topul celor mai mari 100 de companii private din România, realizat în funcţie de afacerile raportate pentru anul trecut la Ministerul Finanţelor. Mai exact, 19 companii din clasament activează în acest sector, având afaceri de cel puţin câteva sute de milioane de euro sau chiar miliarde, dacă luăm drept exemplu nume precum OMV Petrom, Lukoil România sau Rompetrol Rafinare şi Downstream. Nu înseamnă însă în mod neapărat că toate au avut şi cele mai bune creşteri ale afacerilor sau că au fost profitabile (din contră, multe dintre companiile din energie au încheiat anul trecut pe minus din punctul de vedere al profiturilor), dar cert este că un avans a existat. Dincolo de energie, industria a fost aproape la fel de bine reprezentată, cu 16 afaceri demne de top 100, urmată de retail şi de sectorul auto, cu câte 15 companii în clasament.

Câştigători din criză există însă în toate domeniile, indiferent de repartizarea lor în clasamentul celor mai mari companii după venituri. Dintre toate cele 100 de companii cu afaceri cumulate de aproape 50 de miliarde de euro, adică puţin peste 40% din PIB, şi profituri de 1,4 miliarde de euro, 83 au avut o evoluţie pozitivă a afacerilor. Restul au consemnat venituri mai mici chiar şi cu peste 20%, cum s-a întâmplat în cazul Holcim România sau Praktiker România. Mai mult, numai 70 au fost profitabile, cu o marjă de profit care a urcat cel mai mult până la 30% - cazul Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, în timp ce la polul opus au fost exemple precum Roche România sau Mechel Târgovişte, cu pierderi mai mari de 15% din cifra de afaceri.

Pentru lămurire, afacerile considerate câştigătoarele celui de-al treilea an de criză sunt cele care au avut cea mai spectaculoasă dinamică a afacerilor, pornind de la nivelul de peste 150% al Grup Servicii Petroliere şi până la un prag de cel puţin 40%, descriere în care se încadrează aproape o treime dintre cele mai mari 100 de companii private din economie. "Sunt companii care au redus costuri, au consolidat relaţiile cu furnizorii şi clienţii şi au profitat probabil de slăbiciunea temporară a competitorilor, sacrificând în acelaşi timp profitul, dividendele pentru acţionari şi anumite investiţii", apreciază analistul economic Dragoş Cabat. În total, au venituri de peste 10 miliarde de euro, din care 650 de milioane de euro profituri, în creştere faţă de 2009, iar anul trecut au făcut în ansamblu angajări, de la 31.000 de angajaţi până la aproape 35.000. "Media multianuală de creştere a companiilor care se impun la nivel global este de aproximativ 12%. În România a fost mai mare anul trecut, de peste 26%, ceea ce demonstrează că multe dintre cele mai mari companii de pe piaţă reuşesc să îşi consolideze poziţia în ansamblu", apreciază Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC România. Mai ales dacă au un grad de îndatorare scăzut, nu prea fac afaceri cu statul şi activează în domenii mai puţin afectate de contextul economic, după cum spune Adrian Crivii, fondatorul Darian, cea mai mare firmă independentă de evaluare de pe piaţă, dând drept exemplu energia sau agricultura.

Gigantul american Cargill, spre exemplu, a reuşit o creştere de 85% a afacerilor până la aproape 420 de milioane de euro într-o industrie sensibilă, în ansamblu, nu doar la problemele din economie, ci şi la factori mai puţin controlabili, precum vremea favorabilă. "Ne uităm la oportunităţi de creştere şi la achiziţii în România", a spus Martin Schuldt, directorul executiv al Cargill România, dezvăluind astfel secretul evoluţiei spectaculoase a afacerilor. Compania a cumpărat la începutul anului un siloz în Drobeta-Turnu Severin şi mizează acum pe aceeaşi strategie pentru a-şi consolida poziţia în piaţă. Asta în condiţiile în care competitorii de la Alfred Toepfer, de asemenea în clasamentul celor mai mari 100 de companii private din România, cu afaceri de 380 de milioane de euro, în creştere cu peste 26% faţă de anul precedent, au anunţat recent un plan amplu de expansiune care include şi achiziţia de silozuri.

Afacerile mai bune pentru cei mai mari traderi de cereale din piaţă erau însă de aşteptat anul trecut. Expansiunea afacerilor are loc atât ca urmare a preţurilor record la materiile prime agricole, cât şi a recoltelor mari din acest an, unul dintre cei mai buni din istorie pentru producătorii români. "Recolta bogată din acest an nu a fost doar efectul vremii bune, dar şi o consecinţă a faptului că fermierii români produc din ce în ce mai competitiv", a explicat Schuldt. În mod evident însă, nesiguranţa din economia globală le dă şi traderilor bătăi de cap, dar câtă vreme există zone deficitare din punctul de vedere al producţiei de cereale şi seminţe oleagionase, precum Africa de Nord sau Orientul Mijlociu, cererea din România ar trebui să crească, după cum apreciază executivul Cargill.