OLIMPIU BALAŞ, NEW BUSINESS DIMENSIONS: Avem peste 20 de clienţi în sectorul bancar şi suntem între primii trei dezvoltatori de software financiar de pe piaţa locală, având majoritatea proiectelor în business intelligence, unde am dezvoltat o platformă cu peste zece module.

Business intelligence transformă cantitatea enormă de date în informaţii. O companie care nu are instalat un astfel de serviciu se confruntă, cel mai adesea, cu depăşiri de buget, ratări de targeturi şi de vânzări, ignorarea unor pieţe cu potenţial sau focusarea pe alte lucruri decât pe produse şi servicii.

Mare parte dintre angajaţi lucrau în a transmite datele dintr-o parte în alta, în a face agregări şi grafice. Aceste companii ajung să aibă mai multe versiuni ale adevărului venită de la diferite departamente. Cum acestea nu se înţeleg între ele, apar dificultăţi de organizare, nu ştiu să prioritizeze acţiunile şi unde să focuseze eforturile şi, astfel, rămân în urma concurenţei. Reducerea acestor diferenţe se face prin introducerea serviciilor de business intelligence care ne ajută să segregăm foarte bine cele trei componente ale unei afaceri: partea de IT, care se va focusa asupra infrastructurii şi datelor, partea de analiză de business, unde oamenii care au viziune şi idei le pot aplica uşor, şi cea a business userilor, cei care vor folosi această informaţie. Prin intermediul unei platforme, fiecare îşi va face treaba pe care o cunoaşte cel mai bine.

Potrivit Gartner, circa 75-80% din proiectele de business intelligence eşuează. Cel mai des caz  întâlnit de noi se referă la lipsa de experienţă în construcţie şi designul de warehouse. Multe instalări de business intelligence pot ajunge, după luni de aşteptare, la utilizarea unui simplu Excel la un nivel ceva mai avansat.

Una dintre cauzele eşecului stă la cei din conducerea firmelor care nu au timp să vizualizeze toate elementele, fiind prea ocupaţi cu activităţile curente. O altă piedică întâlnită în implementările de business intelligence este zona de IT din bănci, care se opune pentru că susţine că are deja implementate astfel de servicii. Cei care acceptă totuşi implementarea nu ştiu să folosească la capacitate maximă informaţiile culese.

Există şi probleme din partea furnizorilor, care încearcă să vândă mult prea mult. Nu toată lumea trebuie să adopte toate tehnologiile disponibile pe piaţă. Noi ne lovim şi de clienţi speriaţi de costurile mari ale serviciilor de business intelligence vehiculate de alţi furnizori din piaţă, dar şi de timpul ridicat de implementare.

Putem să ne informăm mai bine, să testăm produsele, să vedem ce pot să facă şi după ce instalăm sistemul să învăţăm să îl folosim. În procesul de implementare a unui serviciu de business intelligence, cel mai mult durează configurarea, pentru ca cel care îl instalează să îl poată folosi optim. Trainingului trebuie să i se aloce o componentă importantă, la fel şi cea de informare despre schimbări, noi tehnologii şi modificări legislative. Aici intervine partea de consultanţă, în care asigurăm că se obţin rezultate maxime din platforma respectivă. Un furnizor studiază baza de date a companiei, întelege partea de raportare, defineşte un KPI şi apoi trece la implementarea propriu-zisă.

ADRIANA AHCIARLIU, ALB: Leasingul financiar în România s-a născut recent, în 1996 a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă care, la momentul respectiv, transforma leasingul într-un fel de facilitate fiscală. Nu a fost un debut sănătos, pentru că s-a creat o imagine de tip politico-financiar, şi undeva în anul 2000 evident că s-a simţit nevoia îmbunătăţirii cadrului legislativ şi nevoia unui dialog. 

La momentul respectiv am realizat un studiu de piaţă şi am constatat că există în România aproape 8.000 de societăţi comerciale care au leasingul ca obiect de activitate. Nimeni nu ştia exact ce înseamnă leasingul ca şi volume, nu se ştia exact care sunt jucătorii adevăraţi şi chiar nimeni nu ştia ce înseamnă leasingul ca produs. Dacă finanţai maşini în leasing pe legislaţia veche, era echivalentul cu a cumpăra, din punct de vedere contabil, o sacoşă cu legume. Pornind de aici, marii jucători şi-au propus să organizeze o asociaţie a societăţilor financiare, denumită Asociaţia de Leasing Bancar, pentru că, de fapt, membrii fondatori au fost doar acele societăţi de leasing afiliate băncilor, acele bănci care au deschis subsidiare imediat după anul 2000.

Şi aşa am început o reglementare a pieţei. Spun aceste lucruri pentru că sunteţi aici instituţii mai mult de IT, şi dumneavoastră prestaţi un serviciu foarte important pentru noi, şi anume partea de IT şi software, generic spus.

Pornind de aici, în 2006 Banca Naţională a decis reglementarea pieţei, şi aşa au apărut registrul general şi registrul special. Registrul general era partea de intrare, puteţi cumva să vă imaginaţi echivalentul unui permis de conducere. Dacă doriţi să conduceţi un scuter aveţi nevoie de un anumit tip, dacă doriţi să conduceţi un autoturism aveţi nevoie de altă categorie.