Astfel, tinerii din mai multe ţări au ocazia să interacţioneze. „Afli lucruri noi, te dezvolţi ca persoană, nu rămâi închis în lumea ta. În plus, te pregăteşte şi pentru job, pentru că vei lucra într-un mediu multicultural“, este de părere Thedor Ivan, student în cadrul Universităţii Tehnice din Iaşi, care despre colegii lui de clasă spune că „studenţii din Japonia sunt tăcuţi, par mai aerieni şi cei din Noua Zeelandă seamănă cu americanii, mai miştocari“. Ivan spune că vrea să devină programator şi nu intenţionează să lucreze în industria telecom, dar că informaţiile din cadrul cursurilor îl vor ajuta în viitor. Din cei zece studenţi prezenţi în China doar trei au fost fete, iar Ranaivozanany spune că acest lucru este un indiciu că „indutria telecom este încă una predominant bărbătească, dar se schimbă cu timpul. Din ce în ce mai multe femei încep să lucreze în acest sector. Încurajăm fete să intre în domeniul ICT. Depinde de persoanele care aplică la acest program, noi vrem să identificăm cei mai buni cadidaţi, indiferent de sex. Au existat şi grupuri în care existau mai multe fete decât băieţi“.

Dintre toţi tinerii care au trecut pragul companiei, Huawei a şi angajat câţiva, în ţări precum România, Kenya sau Indonezia, însă sunt puţini comparativ cu numărul total de studenţi care au participat la Seeds for the Future. „Nu am realizat acest program doar pentru a angaja oameni, ci pentru a expune mai mult sectorul telecom studenţilor, astfel încât ei să aibă un bagaj de cunoştinţe mai variat. La finalul zilei, nu contează dacă lucrează pentru noi, pentru competitorii noştri, partenerii noştri sau dacă-şi lansează propriul business în domeniu. Aceştia devin ambasadorii brandului nostru, vor împărtăşi experienţa pe care o au aici şi altor studenţi“, este de părere reprezentanta Huawei.

Tot în cadrul campusului companiei există fabrici de asamblare unde sunt realizate toate produsele - de la echipamente de telecomunicaţii şi servere până la telefoane. Am avut ocazia să văd cum funcţionează o divizie de producţie unde într-un an cei 2.500 de angajaţi generează venituri de 18 miliarde de dolari, potrivit reprezentantului Huawei. Zilnic 400 de produse ies de pe acea linie de producţie şi se lucrează în două ture câte opt ore pe zi, iar angajaţii au dreptul la 10 minute de pauză la fiecare două ore. Un lucru interesant în fabrica chineză pe care am vizitat-o este faptul că angajaţii au un sistem de notare prin care, înainte de începutul unei zile de muncă, semnalează starea sufletească: fericit, mulţumit, supărat. Dacă un angajat notează că este supărat, conducerea vorbeşte cu el şi încearcă să afle care este problema, iar în funcţie de situaţie se poate lua decizia de a muta angajatul pe un post mai puţin solicitant pentru a nu face greşeli, pentru un anumit interval de timp.

Reprezentantul companiei care ne-a făcut turul fabricii afirmă că Huawei are un sistem prin care recompensează fiecare idee bună. „Dacă un operator vine cu o idee bună şi implementarea acesteia reduce costurile companiei atunci acesta primeşte o parte din banii economisiţi.“ La acelaşi etaj în clădirea pe care am vizitat-o se află şi un depozit unde nu lucra niciun om, iar toată munca era realizată de roboţi. Pe lângă eficienţa sporită şi costurile sunt reduse, deoarece roboţii lucrează pe întuneric, iar energia pe care o utilizează este generată de panouri solare amplasate pe acoperiş.

Compania chineză a avut anul trecut venituri de 60,8 miliarde de dolari la nivel global, în creştere cu 37% faţă de 2014. Dintre cele trei segmente de business ale Huawei, divizia de Carrier (de reţelistică) a generat cea mai mare parte din venituri, 35,8 miliarde de dolari, o mare parte dintre acestea datorându-se dezvoltărilor reţelelor 4G, potrivit raportului companiei. Diviza Enterprise (aplicaţii pentru companii) a realizat venituri de 4,3 miliarde de dolari, iar cea de Consumer (telefoane şi tablete) 19,9, o creştere de 73,3% faţă de 2014.

În România, Huawei a înregistrat în 2015 afaceri de 205 milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de anul precedent. La capitolul smartphones, în primul semestru al acestui an în România compania chineză a vândut de patru ori mai multe telefoane inteligente decât în perioada similară a anului precedent, ajungând la o cotă de piaţă de 12%; astfel, a urcat pe locul doi, depăşindu-i pe cei de la Allview. Liderul de piaţă din România este Samsung, cu o cotă „sănătoasă“ de 40%. Rezultatele financiare, investiţiile din ultimii ani vorbesc singure despre ascensiunea companiei, iar ceea ce am văzut în China arată cum compania sădeşte de pe acum pentru o recoltă viitoare.