"Personalul din centrele care furnizeaza servicii in sistem de outsourcing ar putea ajunge astfel la 12.000 de oameni", estimeaza Vladimir Sterescu. Valul de angajari pare neobisnuit, mai ales intr-o perioada cand cei mai multi angajatori ori reduc din personal, ori nu mai au nevoie de oameni noi. Explicatia e ca "realizam acum proiecte semnate anul trecut", declara Sterescu, in folosul unor companii care apeleaza la call-center ca sa taie din costuri. Cei 32 de clienti sunt in mare masura aceiasi ca si pana acum, iar dintre ei, mai putin de o treime sunt companii din Romania. "Am adaugat doar patru clienti noi, insa numarul proiectelor la care lucram a luat o mai mare amploare."

Dimensiunea pietei este totusi destul de greu de masurat. In tara exista cel putin 200 de call-centere, din care cel putin 60% sunt numai departamente interne ale unor companii precum operatori de telecomunicatii, banci si, in general, domenii cu un numar mare de clienti, care au nevoie de activitati de suport. O parte dintre aceste departamente au fost si ele mutate intr-o firma specializata; in cazul CGS, spre exemplu, 35-40% dintre angajati lucreaza pentru clienti din telecom, alti 20-25% se ocupa de companii din domeniul IT si de furnizori de internet, iar inca 10-15% raspund la telefon clientilor de banci si companii de asigurari.

Nici valoarea pietei nu este foarte usor de calculat. Cea mai recenta cifra ar fi de 120 de milioane de euro in 2008, estimata de Madalina Vilau, managing partner al ExpoMedia, companie de consultanta in customer service si organizatorul conferintei anuale Call Center & Customer Care Conference and Expo. Ceea ce inseamna ca, intr-un registru pesimist, piata s-a situat anul trecut la un nivel similar. Intr-o estimare optimista, a avansat cu 30% - crestere preconizata de mai multi oameni din domeniu si pentru acest an.

Fara indoiala, piata a trecut printr-o perioada de consolidare in ultimii doi ani, dupa o perioada de expansiune haotica. "Fata de perioada dinainte de 2006, multe firme au disparut, in special dintre cele de apartament, cu unul sau doi clienti, iar de castigat au avut competitorii mari care si-au adaptat strategia noilor conditii", apreciaza Sterescu. Acestia au atras forta de munca tanara, bine pregatita, cunoscatoare de limbi straine - chiar si din randul celor mai "exotice", precum flamanda, suedeza sau olandeza - si bineinteles, mai ieftina decat in alte colturi ale lumii.