Costurile pentru un minut de animaţie variază între 6.000 de euro şi 30.000 de euro, depinzând de volumul de lucru; „dacă clienţii îşi doresc cinci persoane care cântă şi dansează, fiecare detaliu va necesita muncă„. Pentru comparaţie, o zi de filmare obişnuită începe de la 12.000 de euro. În ce îi priveşte pe americani, pentru ei nu există „conceptul„ de 6.000 de euro, o producţie obişnuită pentru aceştia  pornind de la 100.000 de euro, potrivit lui Brovcenco.

Sumele sunt însă justificate de procesul de creaţie a animaţiei: „Totul începe de la zero, de la o foaie de hârtie, şi până la rezultatul final: ţine de mai multe domenii, aşezarea luminii - te afli în zona de cinema, când animatorul face personajul să se mişte -, actorie etc„. De multe ori, când se creează un personaj, un sculptor îl modelează chiar din lut, iar abia apoi îi sunt introduse pe calculator coordonatele. De cele mai multe ori, se începe de la o idee care se transformă într-un brief, apoi se fac scenariile, iar fiecare cadru este desenat de un ilustrator. De aici şi până la procesarea imaginii şi la compozitarea acesteia este cale lungă.

Cei care lucrează în studioul Framebreed vin din toate domeniile - absolvenţi de Politehnică, montaj, ASE şi chiar şi medicină în cazul modelatorului. „Este o zonă în care specialiştii sunt puţini şi, dacă vrei să îi ţii în România, trebuie să le oferi salarii decente, altfel pleacă.„ Salariul pentru un profesionist al unui astfel de studio porneşte, potrivit lui Andrei Brovcenco, de la  800 de euro. „Sunt oameni care au învăţat din pasiune şi chiar trebuie să aibă nişte calităţi, de la nivel tehnic până la nivel artistic, altfel nu ai nicio şansă.„

Îşi doresc ca în viitor să lucreze la producţii mari de film, dar cred că acest lucru este încă departe şi vor continua cu advertisingul. „Important este să facem cât mai multe proiecte din State, pentru că asta este direcţia, ce se întâmplă acolo.„ Printre proiectele la care lucrează acum se numără un scurtmetraj de animaţie care se numeşte Opinci, regizat de Anton Groves. Realizat împreună cu casa de producţie Studioset, acesta s-a aflat în lista câştigătoare a proiectelor ce au primit o finanţare de 260.000 de lei de la CNC.

Numărul de studiouri de animaţie autohtone pot fi numărate pe degete: profesioniştii aleg domenii adiacente precum jocurile, unde „oamenii ştiu cam aceleaşi lucruri, dar niciodată nu le pun în zona de film„.

Printre studiourile de animaţie care au rezistat pe piaţa locală se numără şi Mirari Films, cumpărat în 2005 de americanul Bruce Eric Kaplan - câştigător de premiu Emmy, cunoscut prin faptul că a fost caricaturist la The New Yorker, scenarist la „Seinfeld„ şi „Late Show„ cu David Letterman, coproducător al serialului „Malcolm in the Middle„, dar  şi  coproducător executiv al serialului „The Big Bang Theory„. Studioul din Braşov este afiliat companiei-mamă Mirari Films, cu sediul în Los Angeles. Mica firmă din Braşov - numită, înainte de achiziţia lui Kaplan, Tiny Creatures - se prezenta în 2000, la un an după înfiin-ţare, drept cea mai importantă companie de animaţie pe computer din Europa de Est, cu o echipă de 30-60 de oameni, potrivit unui material anterior al Business Magazin. În vremea respectivă, compania avea trei studiouri: Bucureşti, Braşov şi Iaşi. La Bucureşti funcţiona un centru de training, iar la Iaşi şi Braşov erau echipele de producţie.

În cele din urmă, compania a decis să păstreze doar studioul din Braşov, care a adus, în 2012, venituri de 286.000 de euro şi profit nesemnificativ, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Până la venirea lui Kaplan, animatorii de la Tiny Creatures creau personaje şi animaţie pentru filme produse în Occident. Noul acţionar a restructurat vechea companie, filmele fiind produse doar pentru piaţa americană, iar story-board-urile aduse de acolo. 13 angajaţi lucrează în prezent acolo, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.