In SUA, patria tehnicii biometrice, metoda de cercetare nu mai este o nisa ingusta in marketing. Ohme a studiat ambele piete (americana si europeana) si spune ca ambele continente urmeaza un drum foarte simplu. La inceput, povesteste el, timp cam de doi ani, pe piata a fost foarte multa speranta ca neuromarketingul va rezolva toate problemele marketerilor si ca va crea butonul de "buy". Apoi a aparut scepticismul (o perioada cam de trei ani), cand "toata lumea a fost dezamagita ca nu a descoperit Graalul pe care il asteptau". Si, in fine, si-au dat seama ca niciodata cercetarile biometrice nu vor ucide cercetarea traditionala, ci ca vor ramane o metoda care va completa portofoliul de cercetare de marketing, oferind o viziune mai exacta asupra comportamentului consumatorilor. "Eu o numesc viziune tridimensionala, in genul Avatar."

Ohme sustine ca Statele Unite au intrat in a treia etapa inca din 2009, iar Europa este cam cu trei ani in urma. Cu alte cuvinte, clientii din Statele Unite nu se tem sa isi dezvaluie numele - si este vorba despre companii ca Procter & Gamble, Coca-Cola, Pepsi, Unilever sau Danone.

In schimb, in Europa, totul este invaluit intr-un mister complet. "Sa luam un exemplu la intamplare - o companie care produce mancare pentru copii. Daca scrie cineva ca folosesc tehnici care influenteaza creierul copiilor, departamentele de PR vor spune cu siguranta ca asta le va influenta negativ imaginea. Dar cred ca, in ceea ce priveste perceptia publica a activitatii noastre, totul este o problema de timp; am vazut cum s-a schimbat totul in SUA."

Ohme declara ca a fondat laboratorul de cercetare din Polonia sustinut financiar de trei mari grupuri, doua din segmentul alimentar si un producator de cosmetice, care au preferat sa nu le fie dezvaluit numele. "Aveam suficiente fonduri pentru a experimenta, pentru a testa diferite metode, pentru a ma consulta cu oameni de stiinta de top." Dar avantul a fost redus de recesiunea din 2008, cand cercetarea biometrica a devenit un lux, iar bugetele au fost reduse. "Daca nu era recesiunea, ar fi intrat azi intre metodele uzuale de marketing in Polonia, dar asa va trebui sa asteptam cam un an."

Acelasi mister invaluie si clientii din Romania, unde LABoratory s-a lansat anul trecut. Investitia initiala la nivelul anului 2009 a fost de 500.000 de euro pentru constituirea centrului de cercetare LABoratory & Co Romania.