Adevarul despre mintea noastra, mai straniu ca fictiunea

Autor: Daniel Nicolescu Postat la 13 februarie 2011 58 afişări

Dintotdeauna au circulat in mentalul colectiv o sumedenie de conceptii eronate in legatura cu anumite fenomene psihologice. Culmea e ca, in lumea de azi, mai rationala si mai stiintifica global decat odinioara, miturile continua sa tina in trena lor realitatea.

Scott Lilienfeld, Steven Lynn, John Ruscio si Barry Beyerstein si-au asumat sarcina de a analiza, in detaliu, 50 dintre aceste mituri ale prezentului. In cazul fiecaruia dintre ele, au studiat, in primul rand, popularitatea de care se bucura in randul marelui public, dar si (ceea este si mai interesant) la nivelul profesionistilor din domeniul sanatatii mentale, adica printre psihologi si psihiatri.

Ulterior, autorii au aratat felul cum cercetarea stiintifica nuanteaza (pentru ca, uneori, in mituri exista un graunte de adevar) sau infirma aceste prejudecati. De pilda, avem nevoie, asa cum se crede, de intregul creier pentru a functiona eficient? Raspuns: unii oameni, carora le-a fost indepartata chirurgical o emisfera cerebrala in copilarie, din cauza unei boli, pot functiona suficient de bine la varsta adulta. Sau: oamenii adulti nu mai dezvolta noi neuroni? Raspuns: cercetari recente arata ca apar noi neuroni in parti ale creirelui adult, in special in hipocamp.

Asa cum arata Carl Sagan, unul dintre cele mai bune antidoturi pentru pseudostiinta il reprezinta stiinta veritabila. Tot el spunea insa ca realitatea stiintifica este de multe ori mai stranie - si mult mai fascinanta - decat fictiunea stiintifica. Asa incat cei patru autori au hotarat ca, la sfarsitul antrenantei lor analize lamuritoare, sa anexeze o lista de 10 descoperiri stiintifice greu de crezut, dar adevarate, zece descoperiri care par bizare, pentru ca sunt nonintuitive. De pilda:

- creierele noastre contin aproximativ 4,8 milioane de legaturi neuronale. Daca le aliniem cap la cap, aceste conexiuni s-ar intinde pana la Luna si inapoi de vreo douasprezece ori.

- strangerile de mana dintre oameni dezvaluie trasaturile lor de personalitate. Spre exemplu, este mult mai probabil ca oamenii cu strangeri de mana ferma sa fie extrovertiti si mai dispusi sa-si exprime emotiile si este mult mai putin probabil sa fie timizi si nevrotici.

- psihologii au invatat porumbeii sa faca distinctia intre picturile lui Monet si ale lui Picasso, precum si intre compozitiile muzicale ale lui Bach si cele ale lui Stravinski, oferind si noi dovezi ca expresia "minte de vrabiuta" ar putea fi, de fapt, mai degraba un compliment decat o insulta.

Ametitor, nu?

Scott Lilienfeld, Steven Lynn, John Ruscio si Barry Beyerstein, "50 de mari mituri ale psihologiei populare", Colectia PPT, Editura Trei, Bucuresti, 2010

Urmărește Business Magazin

/arta-si-societate/carte/adevarul-despre-mintea-noastra-mai-straniu-ca-fictiunea-7978895
7978895
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.