Însă în cotidianul local Viaţa Liberă a apărut un articol intitulat ”După anunţul MApN, alertă printre navalişti. Damen şi Saab la vânătoare de comenzi de submarine“, în care se spune, printre altele: ”Iniţiativa MApN vine mănuşă Grupului Damen, care are un parteneriat strategic încheiat cu suedezii de la Saab, în vederea construirii unuia dintre cele mai performante modele de submarine disponibile în prezent pe piaţă – modelul A26, derivat din clasa Gotland! Iar ca parte a Grupului Damen, şantierul naval de la Galaţi, ce are deja un palmares impresionant de nave militare, are potenţialul de a deveni elementul competitiv decisiv într-o ofertă Saab-Damen în raport cu eventualele variante ale unor concurenţi din industria de apărare, precum nemţii de la ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) sau francezii de la Naval Group (DCNS)“.

Şi se plusează: ”Submarinul A26 a fost gândit ca un succesor al submarinelor din clasa Gotland (proiectat tot de Kockums – n.r.), iar comenzile deja primite de Saab din partea marinei militare suedeze – două unităţi, cu o valoare totală de 810 de milioane de euro – le fac şi mai interesante din punctul de vedere al raportului preţ-calitate. Spre comparaţie, proiectul de construire a celor patru corvete pentru forţele navale române are o valoare de 1,6 miliarde de euro. Prin urmare, un model precum A26 ar fi o variantă bună de luat în calcul de către MApN. Şi Saab a simţit acest potenţial şi nu este deloc întâmplător că în urmă cu doar câteva zile şi-a deschis în mod oficial o reprezentanţă la Bucureşti, dorinţa de participare la licitaţia pentru construirea submarinelor fiind, practic, o certitudine“.

Informaţie cu tâlc: Marea „pradă“ sunt corvetele. Da, începe sarabanda ofertelor. Şi unul dintre competitori, care îşi doreşte cu ardoare atribuirea corvetelor, a plusat cu un submarin. Dacă i se atribuie corvetele, care sunt o miză de peste un miliard de euro, vine şi cu submarinul, după cum au spus surse din mediul de afaceri.

Câtă putinţă avem la submarine a explicat şi contraamiralul (r) Vergil Chiţac, fost rector al Academiei Navale ”Mircea cel Bătrân“, specializat în arhitectură navală şi care a predat la Academia Marinei cursul de teoria şi construcţia navei.

”Una e să construieşti un submarin în România care înseamnă de la zero, totul să fie manufacturat în România, şi alta e să se asambleze un produs de o asemenea complexitate în România. Chiar dacă el va fi realizat aici, va fi o integrare de produs. Probabil, corpul va putea fi realizat aici, nu ştiu exact, pentru că nu avem experienţe de tipul acesta în şantierele navale româneşti, nu ştiu cine se încumetă, însă tot ceea ce înseamnă tehnică, de la instalaţii, maşini de propulsie, diesel generatoare, senzori de luptă, care sunt foarte scumpe, toate sunt produse de firme specializate din străinătate şi vor fi integrate în România sau în şantierul care va realiza acest produs.

Singurii care sunt capabili în momentul de faţă să construiască acest produs, care din punct de vedere tehnic este foarte complex, sunt americanii. Toată lumea, în afara americanilor, că mai construiesc şi alţii submarine, face integrare de produs“, a explicat contraamiralul (r) Chiţac.

În opinia sa, un astfel de proiect nu poate fi realizat în România. ”Depinde ce înţelege domnia sa (Fifor), dacă el vrea sa construiască de la A la Z este total nefezabil. Să îşi ia gândul de la aşa ceva. Mie îmi place să cred că raţionamentul lui a fost următorul: vom pune în caietul de sarcini condiţionalitatea ca realizarea produsului să fie făcută în România. Şi aici este delicat, nu vreau încă să mă pronunţ. Şi corvetele pe care le construiam, din păcate s-a abrogat HG 906, dată de Cioloş, noi nu făceam construcţie in România, făceam integrare de produs. Este adevărat oţelul îl luam de la combinatul siderurgic de la Galaţi, făceam corpul acolo. E adevărat că dădeam de muncă unor oameni, care sunt muncitorii de la Galaţi, deci o parte din bani se întorceau în economia naţională. Însă eu vreau să terminăm odată cu prostia asta, domnule, că 80% din banii pe care îi dăm să se întoarcă în economia naţională. La summitul din Ţara Galilor, din 2014, când s-a stabilit că ţările NATO trebuie să acorde minimun 2% din PIB pentru apărare, din care minimum 20% pentru echipamente, înzestrare, s-a mai pus şi condiţia că această înzestrare nu trebuie să se facă după criteriul numărului de locuri de muncă pe care îl dă produsul respectiv, ci după criteriul necesităţii de apărare“, explică Chiţac. Tot el adaugă că acum ar fi mult mai necesar să fie achiziţionat un produs care ne este necesar pentru apărare ”şi corespunde analizelor noastre, decât să întoarcem o parte din bani în economia naţională. Sigur că este important şi asta, dar primează ce v-am spus“, a mai comentat contraamiralul (r) Vergil Chiţac.

”Din păcate, am ajuns atât de jos cu marina militară încât începem să ne mulţumim cu orice. Vine cineva şi spune: «Vă dau o corvetă!» Ne bucurăm. Vine cineva şi spune: «Hai că facem un submarin!» Nu aşa trebuie să punem problema. Noi trebuie să avem o viziune strategică pe 20 de ani. Domnule, cum vrei să arate marina asta? Nu să schimbăm de la un an la altul  ba luăm corvete, ba luăm submarine! Şi eventual ar trebui făcută şi cu partenerii noştri de la Marea Neagră, pentru că suntem ţări membre ale NATO, noi, bulgarii, turcii. Noi nu trebuie să avem înzestrări paralele, trebuie să ne completăm. Noi trei suntem o contrapondere a forţei militare ruseşti extraordinare care este în Crimeea“, a completat contraamiralul (r) Vergil Chiţac, fost rector al Academiei Navale ”Mircea cel Bătrân“.