Pe aceeasi linie cu piata imobiliara din toata tara, preturile au crescut in ultimul an si la Piatra-Neamt. Chiria medie a unui apartament de doua camere in zona semicentrala a ajuns la 300 de euro (fata de 4-500 in Bucuresti), iar pretul apartamentelor la vanzare variaza, conform anunturilor agentiilor imobiliare, intre 700 si 1.200 de euro pe metrul patrat. Fata de Capitala insa, preturile sunt inca la jumatate.

Chiar in afara orasului, fara nicio utilitate, un metru patrat nu costa mai putin de zece euro, in timp ce in oras pretul sare de 100 de euro pe metrul patrat. Proprietarii au mirosit deja interesul pentru teren, atat pe marginea proiectului autostrazii si a bretelei aferente catre Piatra-Neamt (cu toate ca lucrarile la autostrada sunt prevazute sa inceapa abia in 2009), dar si atentia in crestere a comerciantilor si a dezvoltatorilor de proiecte rezidentiale. Si nu gresesc, pentru ca romanii, ca de pilda reteaua de bricolaj Dedeman, a deschis la finele lui 2007 magazinul din Piatra-Neamt, dau zor sa ocupe pozitii strategice. Iar „internationalii” ce si-au facut deja loc in piata se simt bine. Uwe Klostermann, director general al Plus Discount Romania, se declara multumit de rezultatele magazinelor din Piatra-Neamt. „Nu avem nimic batut in cuie acum, dar am fost la Piatra-Neamt la finalul lunii august, pentru ca ni se pare un oras cu o dezvoltare interesanta”, declara pentru BUSINESS Magazin Jacobo Caller Celestino, directorul general al Carrefour Romania. „Din pacate, nu sunt disponibile suprafete mari de teren; or, magazinele noastre au nevoie tocmai de asa ceva”, spune Caller.

Suprafete mari de teren exista insa, iar un exemplu sunt cele 28 de hectare ale spatiului fostei fabrici Reconstructia. Dan Ostahie, omul de afaceri care controleaza afacerea Altex, de origine din Piatra-Neamt, spune ca „se simte si aici nevoia unui hipermarket si spatii se pot gasi”. Proprietarii terenului de la Reconstructia au insa pe masa si oferte pentru proiecte de locuinte, asa incat o decizie finala nu a fost inca luata.

Nevoia de locuinte se reflecta in cererea de credite, afirma Sorin Potolea, director grup retail la Raiffeisen pe judetul Neamt. Cea mai consistenta felie ii revine creditului de consum, pentru ca inca nu sunt proiecte rezidentiale finalizate. Creditele imobiliare si ipotecare au cel mai mare potential, spune Potolea, insa inceperea constructiilor este in genere franata de investitiile pentru mediu, in amplasamentele fostelor fabrici fiind nevoie chiar de inlocuirea pamantului cu un sol mai putin poluat.

De la relaxarea conditiilor de creditare in acest an, BRD a perceput „o imbunatatire a creditarii, mai ales pe partea creditului de consum si a creditelor pentru autoturisme”, afirma reprezentantul BRD pentru Neamt si Suceava. Pentru creditele ipotecare si imobiliare a intervenit insa in 2007 „o stagnare mai ales in ce priveste locuintele vechi, pentru ca se simte un interes tot mai mare pentru o casa pe pamant”, constata Constantin Mares. BRD, ce detine peste 25% din piata de retail si peste 37% din serviciile pentru IMM la nivelul judetului, vrea sa mai deschida cel putin doua noi unitati. In tot judetul sunt acum 45 de puncte de vanzare, dar planurile de extindere sunt departe de a se fi incheiat. Pe piata bancara locala „este efervescenta nu numai ca numar de unitati, care s-au dublat intr-un singur an, ci si ca nume prezente aici”, declara Potolea. In ultimii doi ani nu numai ca au crescut retelele bancare, dar de la jumatatea lui 2006 au si aparut nume noi in zona, ca Alpha Bank, Banca Romaneasca, Piraeus. Gradul de indatorare este insa „inselator mare”, pentru ca nivelul veniturilor este inca mic in comparatie cu alte regiuni ale tarii. Cat priveste partea de servicii financiare corporatiste, „lucrurile nu se misca asa cum am dori”, spune Potolea, iar unul din argumente este ca majoritatea deciziilor nu sunt luate in Piatra-Neamt, ci in Bucuresti. Altex este, in acest context, un bun exemplu: si-a mutat sediile centrale in Capitala, iar furnizorii de servicii financiare si-au schimbat cel putin adresele, daca nu si numele. Pe de alta parte, bancile cu istorie in zona se bucura de o pozitie mult mai sigura, „marii clienti fiind fidelizati, pentru ca am lucrat cu ei ani in sir”, spune Mares.

La capitolul afacerilor de origine locala, ratele anuale de crestere de peste doua cifre depasesc, de regula, evolutia pietelor in care sunt prezente, fie ca e vorba despre vopseluri, inghetata sau imbracaminte. Plasata intre primii producatori de vopseluri de pe piata, conform lui Stefan Barna, director de marketing la Köber, compania este una dintre afacerile ce au avut ca punct de plecare Piatra-Neamt, dar acum au depasit nu numai granitele judetului, ci si ale tarii. Exportul catre tari ca Armenia, Kazahstan, Bulgaria, Ucraina sau Grecia detine de zece ani intre 7 si 10% din vanzarile companiei. „Urmeaza o perioada de consolidare in piata, iar companiile mari, care detin acum partea leului - cele mai mari cinci au peste 80% din piata -, vor creste si mai mult”, crede Barna. In total, spune reprezentantul Köber, exista acum cam 200 de producatori, piata fiind dominata de Policolor (detinut de trei fonduri de investitii), Düfa Deutek (preluata in 2005 de Advent), Fabryo (din care fondul de investitii Oresa Ventures detine 49% din actiuni) si Köber. Afacerea Kö­ber, inceputa in 1991 de Aurel Köber, este singura din topul marilor producatori de vopseluri ce are capital integral romanesc, lucru ce ar urma sa se mentina si in viitor - nu exista niciun interes pentru parteneriate sau vanzare, „intrucat avem acces la toate liniile de finantare necesare pentru dezvoltare”, declara Barna. Producatorul de vopseluri si centrale termice Motan a demarat o investitie pe platforma industriala de la Savinesti, unde capacitatea instalata de productie urmeaza sa ajunga la 120.000 de tone de vopsea pe an, bugetul alocat extinderii fiind de 10-12 milioane de euro. Acum, Köber produce intre 40.000 si 50.000 de tone in fabrica din Turturesti, langa Piatra-Neamt. Daca Aurel Köber sustine ca nu vrea in ruptul capului sa-si vanda firma, un alt om de afaceri nemtean mizeaza tocmai pe vanzarea de afaceri. Sorin Stoica, care a dezvoltat si vandut reteaua de magazine de telefonie mobila Dasimpex, s-a lansat in construirea a sase noi linii de afaceri. Ceea ce-si doreste de fapt este sa fie un „fondator de firme in serie”, ceea ce coincide cu definitia antreprenorului. Faptul ca orasul nemtean a fost punctul de plecare al afacerilor sale este considerat de Sorin Stoica drept un avantaj, „pentru ca am avut sansa de a intalni aici oameni minunati care au constituit nucleul echipei Dasimpex, o parte din ei fiind in miezul noilor mele afaceri”.