„Sunt puţin sceptic în ce priveşte previziunile legate de faptul că acesta ar fi cel mai bun an al industriei. Ne confruntăm cu presiuni, nu avem factorii de încărcare pe care îi previzionam şi, cel puţin în anumite regiuni, nici gradul de valorificare bugetat în urmă cu un an. Sperăm că ne vom atinge obiectivele anul acesta, dar va fi o provocare. Indicatorii noştri arată că vor urma încetiniri, aşa că vom avea o imagine clară asupra situaţiei abia la mijlocul anului”, descrie Kay Kratky, CEO-ul Austrian Airlines, piaţa europeană. Reprezentanţii Austrian Airlines observă că va exista o reducere a tarifelor, ca rezultat al unei supracereri în anumite pieţe; spre exemplu, zborurile spre SUA au tarife mai mici comparativ cu anii anterior. Costul combustibilului, care reprezintă circa 20% din costurile unui operator aerian, va ajuta; dar preţurile acestuia sunt în creştere din nou de la începutul anului.

În plus, liniile aeriene din Europa sunt în continuare în procese de restructurare şi consolidare, situaţie în care se află şi operatorul austriac. Compania a trecut printr-un plan de restructurare ce a presupus renunţarea la rutele neprofitabile din Europa, vânzarea flotei de aeronave Boeing 737, noi contracte colective de muncă precum şi investiţii de circa 90 de milioane de euro în flota de lung curier, rearanjarea interioarelor flotei regionale şi noi servicii. Austrian Airlines a înregistrat astfel venituri operaţionale totale de 465 de milioane de euro în primul trimestru al anului, în creştere cu circa 5,5% faţă de anul trecut şi şi-a redus pierderea în aceeaşi perioadă, de la 53 de milioane de euro, la 29 de milioane de euro. În Europa Centrală şi de Est, compania a înregistrat scăderi ale veniturilor operaţionale şi a numărului de pasageri, prin urmare şi-a ajustat capacitatea prin închiderea rutelor spre Rostov (Rusia) şi Harkov (Ucraina); au conectat Odessa (Ucraina) la reţeaua Austrian, iar zborurile operate de acolo „merg bine”. Scăderile numărului de pasageri au fost cauzate de trei factori, potrivit CEO-ului companiei: problemele operaţionale provocate, de pildă, de numeroasele greve ale piloţilor, ce au dus la anularea mai multor zboruri; o livrare de aeronave Embraer, ce a făcut ca circa jumătate din numărul de piloţi să facă training-uri, extinderea reţelei spre Shanghai – „din câte ştiţi, antrenarea piloţilor durează între doi şi trei ani, aşa că e din ce în ce mai bine lună de lună. Am angajat încă 100 de piloţi, vom aduce încă 160; e o problemă care durează, dar va fi rezolvată”. Kratky observă de asemenea scăderi ale numărului de pasageri cauzate de atentatele ce au avut loc în Franţa şi Bruxelles: „în special grupurile de turişti din Asia sunt reticente la a mai călători după aceste atentate”. Şi activitatea operatoriilor din Golf se face simţită: „Avem taxe care obligă industria să performeze în alte locuri decât ei şi trebuie să luăm măsuri astfel încât să ne asigurăm că jucăm în aceleaşi condiţii ca aceşti operatori din Golf”. Recent, grupul Emirates a lansat un zbor spre Dubai cu o aeronavă Airbus 380 din Viena (o aeronavă de mari dimensiuni destinată zborurilor de lung curier), mişcare pe care Kratky o consideră îngrijorătoare. „A380 are o capacitate zilnică de peste 500 de pasageri locuri, iar toate cercetările noastre spun că nu sunt atât de mulţi oameni care să zboare spre Dubai şi înapoi. Pentru a umple această capacitate, trebuie să aibă pasageri din transferuri, dar aceasta este o piaţă creată artificial, oamenii nu vor dori să zboare din Dubai în Singapore, ci direct în Singapore; vor fi obligaţi să opereze la preţuri mici, vor crea presiune asupra rutelor directe pe care le operăm din Viena.” Astfel, hubul din Viena ar putea să ajungă în curând să aibă mai puţine rute directe decât altele, de pildă Istanbul. Potrivit lui Kratky, rutele care performează cel mai bine sunt cele din destinaţiile nord-atlantice. „În prezent toate rutele nord americane sunt profitabile, chiar şi Miami, unde am început recent.” Rutele europene, spune Kratky, „performează OK vorbind la modul general, şi există câteva diferenţe pe anumite pieţe specifice – spre exemplu Belgia şi Franţa; pe de altă parte vedem creşteri pe Italia şi Spania”. În ce priveşte Eurpa de Est, Kratky observă că există pieţe care aduc performanţe slabe (Rusia, Ucraina, Kiev), iar alte ţări mai mici „nu o duc rău”.

Reprezentanţii Austrian Airlines spun că sunt foarte satisfăcuţi şi de situaţia din România, unde operează cinci zboruri zilnice din Bucureşti spre Viena şi conectează şi Sibiul de capitala austriacă zilnic. „Vedem potenţial în Iaşi, unde am crescut programul de la cinci zboruri săptămânale, la zboruri zilnice în vara aceasta. Numărul de pasageri în România a înregistrat o scădere mică, dar profitabilitatea este bună.” Altfel spus, mulţi clienţi care zboară din România alegând clasa business. Competiţia low-cost este în continuare o provocare pentru toţi operatorii tradiţionali. „Austrian Airlines a încheiat planul de restructurare în urmă cu un an şi jumătate. Ne remodelăm reţeaua, avem o structură de cost competitivă şi furnizăm servicii premium. Nu cred că vom câştiga un război al preţurilor cu Ryanair, dar cred că vom câştiga clientul dacă va fi nevoit să aleagă dacă este un preţ rezonabil pentru ceea ce oferim; cred că suntem în continuare competitivi.”

În acest sens, grupul Lufthansa din care face parte şi Austrian Airlnes se va folosi şi de Eurowings, low-costul grupului, aflat deocamdată „în aşteptare”, potrivit lui Kratky. CEO-ul Austrian Airlines concluzionează discuţia cu Business Magazin spunând că prioritatea numărul 1 este să readucă firma la profit operaţional. „2015 a fost un dezastru, anul în curs va fi challenging şi sper că lucrurile vor deveni din ce în ce mai bune; anul acesta va fi unul de recuperare şi de resetare a companiei la nivel operaţional; apoi va trebui să lucrăm la profitabilitatea reţelei noastre. Am început cu un plan de restructurare pe operaţiunile intercontinentale şi vom continua.”