În ianuarie 2018 vor intra în vigoare şi standarde tehnice prin care fiecare bancă va fi obligată să îşi deschidă infrastructura astfel încât oricine este autorizat - fie o altă bancă, fie un altfel de furnizor - să poată consulta soldurile din conturile clienţilor de la banca aceea sau să ordone tranzacţii. ”Practic vei avea o aplicaţie prin care vei putea să-ţi consulţi soldul de la fiecare bancă sau să efectuezi transferuri.“

O altă reglementare europeană se leagă de datele personale (general data protection regulation). Potrivit lui Horia Velicu, în contextul acestui trend de agregare se pune, în mod natural, problema protecţiei datelor personale, astfel regulamentul acesta este foarte strict şi presupune amenzi foarte mari; clientul chiar va fi stăpânul datelor sale. ”Ceea ce mi se pare foarte bine în această efervescenţă tehnologică în care nu mai ştii ce se ştie despre tine.“ Securitatea este, potrivit lui Velicu, unul dintre domeniile la care băncile excelează. ”Noi avem un standard foarte ridicat de securitate; asta este şi bine şi rău. Bine fiindcă nu s-a întâmplat niciun eveniment neplăcut, iar clienţii sunt liniştiţi. E rău pentru că limitează partea de inovaţie: dacă vrei să fie extrem de sigur, nu rişti, iar dacă nu rişti, nu poţi să dezvolţi lucruri.“

Spre exemplu, în cazul bankingului prin Facebook, spune că dacă asemenea operaţiuni păreau mai demult de domeniul SF, bănci din Statele Unite - ca Wells Fargo, Citi sau Chase, au lansat deja asemenea aplicaţii. Semnele de întrebare apar când vine vorba despre protecţia datelor personale. ”Aici sunt nişte semne de întrebare fiindcă, până la urmă, informaţiile nu sunt criptate, la fel ca în cazul apliacţiei WhatsApp. Fiind vorba despre un robot care trebuie să înţeleagă limba română, nu poţi să criptezi. Aici este limitarea şi este o chestiune cu care va trebui să trăim.“ Astfel, potrivit lui Horia Velicu, vor folosi serviciul acei clienţi care sunt de acord cu aceste limitări. ”Până la urmă, nu cred că va exista un produs general pentru toate vârstele, toate profilurile. Fiecare îşi va găsi modul în care vrea să fie servit, până la urmă, nu toată lumea foloseşte Netflix.“

Şeful laboratorului de inovaţie al BRD spune că şi-ar dori ca în echipă să mai fie 1-2 oameni, însă domeniul nu este printre cele mai atractive pentru profilul pe care îl caută. Povesteşte că a publicat un anunţ la Universitatatea Politehnică în toamnă, legat de crearea acestui laborator şi spune că nu a primit niciun telefon. ”Căutăm un profil de persoană autodidactă, care înveţe prin universităţi online; datele acestea nu se învaţă la universităţile noastre, şi nici prin altele prin Europa, fiind ceva foarte nou. Dacă aş fi fost Google, sigur ar fi sunat cineva, dacă sunt bancă, indiferent cum mă cheamă, un programator zice: «A, nu la bancă». Ei nu ştiu că laboratorul acesta nu seamănă cu o bancă, arată mai degrabă a Google.“ Totuşi, datele a cei 2 milioane de clienţi ai BRD ar putea reprezenta un element de atracţie pentru ei: ”Moneda principală sunt datele, nu contează salariul, contează să ai date cu care să ai ce face.“ Totuşi, nu îşi doreşte să crească foarte mult departamentul: ”Nu ne dorim să fim foarte mulţi, nu este acesta rostul, să creştem o echipă internă; secretul este să colaborezi cu parteneri externi - aici fie fintech-uri care sunt deja lansate şi cu experienţă, fie direct cu start-up-uri, cu studenţi sau chiar liceeni.

Un exemplu în acest sens este participarea lui Horia Velicu de anul acesta de la programul de preaccelerare destinat tinerilor dornici să îşi pună ideile în practică Innovation Labs, unde, chiar dacă participanţii nu au dezvoltat produse de banking, aveau produse axate pe date, cu o componentă comercială. Spune că a văzut acolo multe platforme de recomandări în stilul Netflix, iar tinerii participanţi sunt din ce în ce mai buni. ”Toţi suntem uimţi de ce pot să facă la această vârstă, de la 17 ani până la 20 şi un pic.“ Oferă ca exemplu un start-up al unui elev de 17 ani care a creat o vestă pentru biciclişti care se aprindea la schimbarea direcţiei în baza unei conexiuni cu Google Maps, precum şi un start-up în domeniul medical care ajută la identificarea bolii Parkinson din stagii timpurii în baza identificării unui tremur, precum şi o aplicaţie care ajuta la depăşirea adicţiilor.

Horia Velicu spune că nu are planuri pe termen lung, acestea fiind imposibil de conturat în domeniul în care activează: ”în domeniul inovaţiei, nu prea gândeşti pe termen lung. Ce faci în următoarele săptămâni se schimbă. Acum concentrarea este pe data science, iar visul ar fi să devin din ce în ce mai bun pe asta şi să fac o echipă de top în direcţia aceasta aici.“ Data company va intra în vocabularul tuturor companiilor. ”Este evident că toate companiile, mai ales băncile, vor deveni data company, companii care vor fi conduse în funcţie de cât de bine procesează datele pe care le au, asta devine parte din core business, nu este ceva opţional, la periferie, ci ceva din ce în ce mai central. Până la urmă, parte din meseria de bancher va fi şi asta.“