Astfel, partenerul lor pentru realizarea acestui proiect este o companie din Regatul Unit cu experienţă în domeniul biometriei, care lucrează cu aeroportul Heathrow pentru tehnologii de recunoaştere. Bankingul este însă, potrivit lui Velicu, un domeniu nou şi pentru ei. Un alt experiment al departamentului său ţine de folosirea serviciilor de banking online printr-o aplicaţie a Facebook care, prin intermediul unui robot care foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială, să răspundă la solicitări şi întrebări în orice moment al zilei. ”Viziunea este să poţi face aici tot ce poţi să faci pe mobile banking: să-ţi plăteşti facturi, să-ţi transferi bani etc.“ Un astfel de serviciu se bazează pe două componente - partea de chatbot (un program de computer care poartă o conversaţie cu utilizatorul prin comunicare textuală sau audio) pentru Facebook, lansat în martie anul trecut şi care a ajuns la circa 30.000 de chatboots pe Facebook la nivel mondial. O a doua componentă pentru implementarea acestui serviciu este pe partea de procesare a limbii (natural language processing  NLP), de înţelegere a limbii române.

Velicu spune că sunt în stadii avansate în ceea ce priveşte aplicaţia de banking prin Facebook: ”am trecut de faza de investigaţie şi ne dorim ca până la finalul anului să îl lansăm.“ Pentru cel de al doilea proiect spune că au făcut un experiment pe 20-30 de angajaţi şi urmează să publice rezultatele şi să demareze proiectul pentru clienţi. Termenul de demarare a acestuia este primăvara lui 2018. ”Mai sunt elemente de securitate care ar mai fi de rezolvat; sunt şi alte bănci care fac deja asta, nu mai este ceva atât de nou.“

Cât priveşte inteligenţa artificială, spune că lucrează la experimente pe partea de limbaj şi, în acest sens, derulează o investigaţie prin care antrenează inteligenţă care să descopere tipare de comportament al clienţilor. ”Acesta este trendul; până acum exista acest business intelligence, în care oamenii, statisticienii, investigau o serie de date şi căutau concluzii sau tipare. Acum antrenăm maşini care să facă acest lucru într-un mod mai avansat.“ Potrivit lui, este ceva dincolo de statistică, este o altă paradigmă. ”Date avem toţi, până acum oamenii încercau să găsească un rost, un fir roşu în acestea, să facă rapoarte, grafice etc., pe când o inteligenţă de genul acesta ar găsi mult mai multe astfel de tipare şi într-un mod mult mai riguros.“

El oferă un exemplu în această direcţie: în cazul cumpărăturilor pe care le facem pe Amazon, de pildă, comportamentul clienţilor este investigat – de la ce cumpărături fac la ce se uită, ce le place şi ce nu. Astfel, le este făcută o recomandare ca să nu îşi piardă vremea căutând în magazine. La produsele bancare, un astfel de sistem sau algoritm va identifica anumite corelaţii pe o anumită medie de vârstă, pe un anume profil de călătorii şi de cumpărături, venituri etc. şi va putea să spună că clientul preferă un anumit gen de card sau o anumită combinaţie de finanţare. ”Nu va mai fi vorba despre a vinde un credit, ci de a găsi o soluţie personalizată. Asta, când înmulţeşti cu două milioane de clienţi, devine nefezabil să fie realizat de persoane. Până la urmă, dacă ar fi să sumarizez transformarea, înseamnă să personalizezi oferta în adevăratul sens al cuvântului.“ Spune că drumul până la aceste obiective nu este atât de lung pe cât pare: ”Suntem deja obişnuiţi cu Amazon, care oferă o listă personalizată, cu Netflix, care face iarăşi acelaşi lucru. Pare rocket science, dar se învaţă la şcoală. De exemplu, sunt foarte multe universităţi online, iar Stanford are câteva cursuri foarte bune, unele gratuite şi prin care poţi să faci aşa ceva“. Spune că în prezent foarte mulţi oameni învaţă tehnici de acest tip, pe care le aplică: ”Asta este interesant cu inovaţia, este ceva interesant pentru o vreme şi peste un an tuturor li se pare obişnuit“.

ÎNCĂ DEPARTE DE POTENŢIAL

Când vine vorba despre piaţa produselor fintech din România, Horia Velicu vorbeşte mai ales despre potenţial: ”Ca profil de clienţi, cred că avem potenţial, dacă e să ne uităm de pildă la câţi români au Facebook, avem peste 9 milioane de conturi active. Potenţialul de sofisticare a clientelei există în România faţă de alte ţări, poate şi datorită vitezei internetului“. Totuşi, nivelul de dezvoltare a produselor fintech este în stadiul incipient. ”Din punctul de vedere al ofertei, nu suntem unde ar trebui, majoritatea produselor sunt clasice, iar abordările nu sunt atât de inovative. Dar eu zic că se lucrează; top trei-cinci bănci poate au asemenea planuri.“ Cu atât mai mult în contextul unor reglementări europene pe acest segment care vor intra în vigoare la începutul anului viitor: ”PSD2 (Payment Service Directive) este foarte orientată către client, cel puţin în domeniul acesta financiar. Această directivă va da acces unui client european, printr-o singură aplicaţie, printr-un singur canal, la toate conturile pe care le are la toate băncile. Practic, voi putea să am aplicaţie de la BRD şi să văd conturile de la toate băncile pe care le am sau o aplicaţie de la un alt furnizor, poate chiar Apple sau Google o să ofere aşa ceva“.

Velicu spune că toţi jucătorii implicaţi lucrează la dezvoltarea unor astfel de aplicaţii, nu doar băncile. ”Fiecare bancă va avea metoda ei integratoare, iar clienţii vor prefera una sau alta dintre acestea, fiindcă în momentul acela nu vor mai avea trei aplicaţii, de exemplu, pentru fiecare dintre băncile cu care lucrează pentru diferite servicii, ci una singură, la alegere, prin care să gestioneze relaţia cu toţi.“ Horia Velicu sesizează deopotrivă aspecte pozitive dar şi pe cele mai puţin pozitive ale unui astfel de mod de lucru: ”Reduce complexitatea de relaţie cu clientul, dar poate deveni din ce în ce mai complicat de comparat oferte, de agregat toată informaţia respectivă. Poate vei tinde să lucrezi cu mai multe bănci, din mai multe considerente, să zicem poate îmi place mai mult cardul de la banca A sau creditul de la banca B, dar când va fi vorba despre transferuri, s-ar putea să devină complicat să gestionezi mai multe conturi“.