Oricum, este doar o parte a ecuaţiei. Mai sunt şi clişeele legate de stabilitatea legislaţiei, de îmbunătăţirea mediului de afaceri, de stimulente pentru investitorii străini, de o treabă cât mai bună a agenţiilor care se ocupă de absorbţia fondurilor europene. Dacă toate aceste componente sunt luate în calcul şi conduse corect din punct de vedere guvernamental, pot pune România pe o direcţie de creştere sustenabilă pentru următorul deceniu. Dar toate aceste lucruri nu pot fi rezolvate de o bancă individuală sau de o asociaţie bancară, ci de elita aleasă a ţării, într-un mod coerent“.

Cu toate că nu este treaba băncilor să readucă România pe creştere, Spurny admite că portofoliul de credite neperformante din sistemul bancar este „o barieră în calea revenirii economice“. Mai subliniază însă că românii au fost mai norocoşi decât alţi europeni: „Aspectul pozitiv din povestea asta este că românii nu au plătit în anii de criză rămânerea unei bănci pe piaţă. Este o experienţă unică dacă o compari cu experienţa UE28. În al doilea rând, niciun român care are depozite la BCR nu plăteşte creditele neperformante, acestea fiind plătite de o combinaţie de capital, provizioane şi filtre prudenţiale. Din punctul meu de vedere, acoperirea creditelor neperformante se realizează în proporţie de 100% cu aceste măsuri. Banii sunt aici, acţionarii i-au investit şi tot ei vor suferi nişte pierderi din moştenirea ultimilor zece ani“.

În tot acest tablou, Spurny spune că de fapt îl interesează doar să cureţe curtea BCR de noroi, lăsat în urmă de criza pe care o numeşte metaforic inundaţie: „Procesul de creştere a creditelor neperformante atât la BCR, cât şi în sistem a încetinit substanţial. De la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013 banca a investit resurse în construcţia unei platforme interne care să se ocupe de NPL. Sunt 500 de persoane care se ocupă direct de acestea, iar dacă mă uit la numărul de angajaţi ai băncii (6.200 de angajaţi), aş spune că de fapt cam 1.000-1.200 de angajaţi nu fac altceva decât să se ocupe într-un fel sau altul de problema NPL“. CEO-ul BCR spune că portofoliul de credite neperformante nu este doar o problemă de bilanţ, ci o problemă de costuri şi o alta de focus în strategia băncii: „Noi ar trebui să ne ocupăm de partea sănătoasă a economiei, într-o lume ideală“. În lumea nu tocmai ideală în care a venit Spurny de la începutul lui 2013, o parte importantă a strategiei şi a eforturilor BCR merg în direcţia rezolvării problemelor legate de creditele neperformante.

„În primul rând, nu intenţionăm să vindem tot portofoliul de credite neperformante“, începe Spurny explicaţiile pe tema care îi place cel mai puţin. În luna iulie 2014, reprezentanţii Erste Bank, proprietarul BCR, au declarat în cadrul unei conferinţe că BCR va vinde recuperatorilor de credite două pachete de credite neperformante în valoare de 4 miliarde lei, din volumul total de 12 miliarde de lei de credite cu probleme. Conferinţa şi ieşirea publică a şefilor Erste au venit şi pentru a explica motivele pentru care banca a anunţat pierderi de 1,4-1,6 miliarde euro pentru 2014, în urma creşterii provizioanelor pentru creditele neperformante la subsidiarele din România (BCR) şi Ungaria. În cadrul conferinţei, s-a anunţat că primul pachet de neperformante, în valoare de 1,5 miliarde lei, va fi vîndut în iulie (tranzacţie încheiată în august cu Deutsche Bank), iar un al doilea pachet, de 2,5 miliarde lei, urmează a fi vândut în a doua parte a acestui an. BCR a decis să adopte o strategie de vânzare cât mai rapidă a creditelor neperformante în urma cerinţelor venite din partea BNR şi BCE, care sunt direct interesate de reducerea cât mai rapidă a creditelor neperformante din balanţa băncilor româneşti.