Săptămâna trecută, Citi a lansat la rândul său pe piaţa românească notele structurate ca produs nou de investiţii, adresat segmentului de clienţi care pot mobiliza o valoare minimă a investiţiei de 10.000 de dolari. Noul produs se înscrie în strategia enunţată anul trecut, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin, de Kumar Ramachandran, directorul departamentului Persoane Fizice al băncii, de a ţinti categoriile de clienţi cu venituri mari şi profesioniştii din companii care se bazează pe sfatul consultantului băncii în materie de investiţii personale.

"Odată cu creşterea segmentului <mass affluent> în Europa Centrală şi de Est, suntem de părere că numeroşi clienţi din România sunt în căutarea unei oferte complete de gestionare a averii", afirmă Luis Tomassoni, director de retail al Citibank România. "Notele structurate pot fi adaptate obiectivelor de investiţii ale clienţilor, iar bancherii personali de la Citibank le pun la dispoziţie strategii personalizate de alocare a activelor, în funcţie de apetitul lor pentru risc."

Cum se compară România cu celelalte pieţe emergente unde Citi vinde deja de 4-5 ani astfel de produse, cum sunt Polonia sau Ungaria? Anupam Gupta, director pentru produse structurate pe ansamblul EMEA, spune că odată ce clientul îşi însuşeşte educaţia financiară şi informaţiile necesare pentru a aborda asemenea produse, cererea pentru ele se dezvoltă natural, pentru că tipologia clientului e în fond similară în aceste ţări. Luis Tomassoni a declarat că banca nu şi-a propus o ţintă anume de volum al vânzărilor pentru notele structurate şi nici de număr al clienţilor, dar că "în esenţă, luând în considerare un produs cu aur, petrol sau un indice bursier ca activ suport, o protecţie a capitalului de 100% şi un cupon decent, piaţa potenţială e aceeaşi ca în cazul fondurilor monetare sau al depozitelor" şi că el personal vede un potenţial semnificativ în România pentru notele structurale, atât la nivelul investitorilor conservatori, cât şi al celor cu apetit de risc mai mare. În ultima lună, adaugă bancherul, Citibank România a lansat două note structurale cu activ suport indicele european Eurostoxx şi cel german DAX, iar cea mai nouă este nota cu suport pe aur.

Conform anuarului statistic al bogăţiei, realizat de grupul bancar elveţian Credit Suisse, România avea în 2010 o pondere de 31,1% a adulţilor cu venituri între 10.000 şi 100.000 de dolari şi de 1,2% a celor cu venituri de peste 100.000 de dolari, grosul de 50% era reprezentat de cei cu venituri între 1.000 şi 10.000 de dolari, iar 17,8% aveau mai puţin de 1.000 de dolari. Distribuţia veniturilor între grupe era relativ asemănătoare cu cea din Lituania, Serbia, Croaţia, Slovacia sau Rusia, în timp ce în Polonia, Ungaria sau Cehia, diferenţa era făcută de ponderea mai mare a celor cu veniturile cele mai ridicate şi de ponderea mult mai redusă a celor cu veniturile cele mai mici.

Cât priveşte opţiunile de împărţire a riscului şi pariurile pe un activ sau altul, ele diferă evident în funcţie de viziunea experţilor care fac analiza şi de momentul avut în vedere. De pildă, în raportul de strategie din ianuarie, BNP Paribas, cea mai mare bancă din Europa, formulează o recomandare generală negativă pentru acţiunile din pieţele dezvoltate, unde vede însă o relativă supraexpunere pe Elveţia şi Marea Britanie în dauna zonei euro. Recomandarea este neutră pentru acţiunile din pieţele emergente şi tot neutră pentru obligaţiunile şi titlurile de stat. Pentru piaţa valutară, BNP vede o depreciere a euro şi a lirei sterline faţă de dolar şi stabilitate pentru yen şi francul elveţian. În privinţa plasamentelor alternative, banca franceză îşi menţine preferinţa pentru aur şi rămâne neutră faţă de cereale, metale de bază şi petrol.