Piata romaneasca nu iese totusi complet din tiparele evolutiei pietelor din regiune. Bursa din Bulgaria traverseaza o criza asemanatoare, dupa ce indicele general al pietei, SOFIX, a pierdut 35% in primul semestru.

Principala problema a burselor de la Bucuresti sau Sofia este insa lichiditatea scazuta, care face ca orice intentie a unui investitor mare de a intra sau iesi din piata sa determine miscari bruste si de mare intensitate. In aceste conditii, unii investitori prefera sa ramana in afara pietei, deoarece lichiditatea nu le permite sa-si puna in aplicare planurile de investitii.

“Lichiditatea scazuta de pe piata e principalul factor negativ, mai important chiar decat scaderile, deoarece face ca preturile actuale sa nu fie reprezentative si mentine starea de incertitudine”, sustine Florin Ilie, directorul departamentului de piete de capital din cadrul ING Bank.

Potrivit acestuia, lichiditatea de la bursa se afla la 40% fata de nivelul de anul trecut, iar volumele zilnice de 6-7 milioane de euro fac dificil un exit, dar si achizitiile semnificative din partea unor investitori mari care ar vrea sa beneficieze de preturile scazute la care s-a ajuns. El mai spune ca s-a ajuns la situatia paradoxala de a exista un “discount de lichiditate” pentru blue-chips-uri, care au inregistrat scaderi mai mari decat actiunile companiilor mici. De altfel, SIF-urile, cele mai lichide actiuni de la bursa, au pierdut peste 45% de la inceputul anului, fata de o scadere de 32% in cazul indicelui BET-C, care cuprinde toate actiunile de la bursa, mai putin SIF-urile. Indicele celor mai lichide 25 de companii de la bursa, BET-XT, lansat la inceputul lunii iulie, indica de asemenea o scadere de 42%, mult peste media generala a pietei.

Care ar putea fi explicatia acestor scaderi mai puternice inregistrate de companiile mari? Una dintre cauze ar putea fi chiar lichiditatea mai mare a acestora, SIF-urile si bancile fiind printre putinele actiuni pe care investitorii straini mai pot face exit. Statisticile CNVM nu sustin insa pe deplin aceasta ipoteza, vanzarile realizate de straini pe SIF-uri nefiind semnificativ mai mari decat cumpararile in primele cinci luni ale anului. Pe banci, in schimb, strainii au vandut pachete semnificative, mai ales in primele trei luni ale anului.

Privind statisticile la nivel regional, lipsa de lichiditate este un factor mult mai important in evolutia bursiera decat performantele economice. Pietele mai mari, precum Austria, Polonia, Cehia sau Ungaria, au inregistrat scaderi mai reduse. Bursa din Austria, care are o lichiditate zilnica de 326 de milioane de euro, a pierdut 12% in primul trimestru, in timp ce piata de la Budapesta, cu o lichiditate de 87 de milioane de euro pe zi, a scazut cu 22%. Austria are o crestere economica de 2,8%, in timp ce in Ungaria cresterea economica abia se vede, iar inflatia este la cote ridicate.

In comparatie, pietele mici, precum Romania si Bulgaria, sunt caracterizate de lichiditate scazuta si scaderi mari in ciuda performantelor economice mai bune. Astfel, fara o crestere semnificativa a lichiditatii, prin listarea unor companii mari, este greu de crezut ca investitorii straini vor manifesta un interes deosebit pentru piata romaneasca in urmatorii ani.

“Fata de luna iulie a anului trecut, preturile SIF-urilor au scazut de peste doua ori, insa acest lucru nu a dus la o crestere a volumelor de tranzactionare. Avem o bursa ieftina si emitenti cu rezultatele financiare bune, dar nu este indeajuns pentru a recastiga increderea investitorilor straini”, conchide Leonard Visan, director general al societatii de administrare Investica Asset Management.