Mai au insa bancherii un business bun pe piata romaneasca, date fiind estimarile tot mai pesimiste privind economia? Autoritatile mizeaza, la unison, pe o dezghetare a creditarii, care sa stimuleze activitatea economica. Guvernatorul Isarescu spunea recent ca o crestere a creditarii cu 10-15% in 2009 s-ar plasa “intr-o zona prudenta”, dar si ca finantarile vor merge “spre domenii sanatoase”, in timp ce creditele cu buletinul nu se vor mai relansa deloc. Recent, premierul Emil Boc aprecia insa ca bancile vor acorda in continuare credite pentru consum, dar in conditii mai riguroase (“nu cu buletinul, astfel incat indirect banii sa ajunga in mediul economic”).

 

Pana acum, statisticile au aratat ca imprumuturile acordate de bancheri scad de la luna la luna si ramane de vazut daca recenta decizie a bancii centrale va schimba aceasta evolutie, in conditiile in care bancherii sunt mult mai reticenti ca in trecut in a-si asuma riscuri. “Marea problema este ca bancile, din supraoptimiste, au ajuns sa sufle si in iaurt”, spune Mugur Isarescu. O solutie de a compensa caderea creditarii presupune schimbarea de focus, crede Santiago Pardo: in sistemul bancar se va vedea o reorientare a activitatii de vanzare spre produse simple si cu un grad mai scazut de risc (precum carduri, conturi curente, servicii de internet banking), dublata de o eficientizare a activitatii.

 

Cat priveste profitabilitatea sistemului, este indiscutabil ca, in conditiile actuale, performantele de anul trecut sunt irepetabile. Analistii de la Fitch noteaza ca reducerea fondurilor disponibile pentru finantare, la nivelul bancilor-mama, si costul mai ridicat al capitalurilor se vor traduce intr-o crestere mai lenta a creditelor si o profitabilitate mai scazuta in 2009.

 

Cezar Furtuna, audit director pentru servicii financiare din cadrul KPMG, nota de curand ca, desi 2008 a fost cel mai bun an pentru majoritatea bancilor de talie mare din istoria lor recenta, “aceste banci isi dau seama ca timpul profiturilor mari pe seama unor finantari relativ ieftine si a unor riscuri de credit relativ reduse a trecut”. Furtuna crede ca in 2009 am putea vedea un numar crescut de banci cu pierderi sau cu profituri semnificativ reduse.

 

Sebastian Mocanu, partener in departamentul de audit financiar, echipa de servicii pentru sectorul financiar-bancar a Ernst & Young, aprecia ca “in cel mai bun caz, in 2009 vom vedea o consolidare a profiturilor fata de anul precedent”, cu atat mai mult cu cat cresterea numarului de credite va fi limitata si este posibil sa se reduca marjele dobanzilor.

 

Totusi, Vasile Iuga de la PwC considera ca bancile romanesti vor continua sa inregistreze profituri, chiar daca mai mici decat in anii precedenti, “totusi stabile”, pe baza portofoliului de credite existent. In plus, institutiile financiare din Romania au fost foarte putin expuse la instrumente financiare toxice sau produse derivate complexe, cu riscuri semnificative, si care au generat o mare parte din pierderile care au afectat bancile din Europa Occidentala si Statele Unite.

 

Chiar daca dimensiunea redusa si gradul de dezvoltare incipient prin comparatie cu piata americana au ferit industria bancara romaneasca de problemele activelor toxice, problema creditelor neperformante devine tot mai acuta. “Au alergat dupa cota de piata, acum trebuie sa isi poarte crucea”, spunea de curand guvernatorul Mugur Isarescu.

 

Cu toate acestea, ori de cate ori are ocazia, Isarescu spune ca sistemul bancar romanesc este foarte solid si nicio banca nu are probleme, pentru ca majoritatea sunt bine capitalizate, avand rata de solvabilitate, indicatorul care masoara adecvarea capitalurilor proprii la riscurile asumate in activitatea de creditare, de peste 10%, fata de un prag de 8% impus de BNR.

 

Crucea despre care vorbeste Isarescu se dovedeste, pe zi ce trece, mai greu de dus; chiar daca, prin comparatie cu alte piete mai dezvoltate, nivelul restantelor in Romania poate fi considerat mic, ritmul de crestere este alarmant. Restantele populatiei si ale companiilor la plata imprumuturilor ating aproape un miliard de euro, potrivit statisticilor BNR. In ultimul an, portofoliul de credite restante s-a triplat, arata aceleasi statistici. Deprecierea abrupta a cursului, dobanzile mari si, in unele cazuri, pierderea locului de munca sau reducerea veniturilor si-au spus din plin cuvantul. Portofoliile de credite in valuta, promovate agresiv anii trecuti, au acumulat restante de circa 426 de milioane de euro, in timp ce restantele la creditele in lei au ajuns la 563 de milioane de euro. Deteriorarea portofoliilor de credite afecteaza puternic profitabilitatea, data fiind cresterea accelerata a provizioanelor.

De ce sistemul bancar romanesc nu a fost foarte afectat de criza